Adesea, manifestările alergiilor alimentare apar la vârste fragede, împiedicând hrănirea normală a copiilor, iar componenta emoţională este și ea prezentă.

Rareș este un băieţel de 2 ani și 8 luni, care mănâncă cu drag și poftă ciorbă, paste cu sos de legume, pizza pe blat de quinoa sau banana bread. Îi plac și vafele, așa că Alexandra, mama lui, profită de acest lucru și-i strecoară în aluat și câteva linguri de spanac, aliment valoros din punct de vedere nutritiv, pe care micuţul nu-l acceptă sub altă formă.

Ce e deosebit în meniurile lui Rareș faţă de ale altor copilași este faptul că, fiind alergic la lapte și la gluten, părinţii sunt obligaţi să-l hrănească cu o dietă care exclude complet proteinele din laptele de vacă și glutenul. Reţeta oferită de Alexandra Niţă pentru vafele cu spanc este #faragluten, #faralactate și #faraou.
Ingrediente:
• 70 g făină fără gluten Doves Self Raising
• 1 lingură de seminţe de chia
• 3 linguri de apă
• 20 g ulei de măsline
• 1/2 linguriţă praf de copt
• 30 g cremă de cocos pentru gătit (Isola)
• 3 linguri de spanac fiert și mărunţit
• boia de ardei dulce
• usturoi
• oregano
• busuioc
• fulgi de drojdie inactivă

Mod de preparare: Se pun seminţele de chia cu cele trei linguri de apă
într-un bol și se lasă la hidratat 15 minute, până devin gelatină. După
cele 15 minute, adăugăm ingredientele umede și apoi pe cele uscate.
Compoziţia se toarnă în aparatul de vafe. Se coc în circa șapte minute.
Dacă se dorește folosirea oului, se omit seminţele de chia și cele trei
linguri de apă și se adaugă un ou. Crema de cocos se poate înlocui cu
iaurt de caju. Se servește alături de măsline sau de un sos făcut din iaurt de caju, „brânză” de caju și mărar sau alături de guacamole.

Manifestările cele mai frecvente

Dar cum se pune un asemenea diagnostic? Nu e mereu simplu. Dr. Adriana Camuescu, medic specialist Alergologie și Imunologie Clinică în cadrul Sanador, explică: „Cel mai frecvent întâlnite manifestări de alergie alimentară care apar la copilul mic sunt reacţiile întârziate: scaunele modificate, verzi, cu mucus, cu dureri abdominale, plâns, falimentul creșterii, manifestările cutanate de tipul alergiei atopice. Sunt reacţii întârziate, cu mecanism celular, pentru care nu avem teste specifice. Se cochetează cu teste atopi-patch, care presupun aplicarea cutanată a unor plasturi impregnaţi cu alimentele respective, dar rezultatele sunt discutabile. Cea mai bună rezolvare diagnostică și terapeutică în același timp e eliminarea alimentului, dar asta trebuie făcută pe perioade delimitate, niciodată diete extensive!”.

Există însă și cazuri de alergie imediată la un anumit aliment, care se manifestă prin vărsătură în jet, erupţie urticariană, angioedem sau anafilaxie în formele severe, care poate cuprinde mai multe organe și sisteme în același moment, cu sau fără afectare cardiovasculară severă.

„Acestea apar în câteva minute sau maximum două-trei ore de la ingerarea alimentului și căutăm implicarea anticorpilor de tip IgE, pentru că ei sunt cei care produc reacţiile imediate”, explică medicul specialist. Pentru diagnostic se face dozare serologică, niciodată teste cutanate, pentru că și o cantitate mică de alergen poate produce o reacţie gravă, adaugă dr. Camuescu.

Impactul psihologic al diagnosticului

În cazul lui Rareș, primele manifestări au apărut în jurul vârstei de 3 luni, sub forma unei dermatite. Primul medic care a consultat copilul nu a luat în calcul drept cauză etiologică alergia alimentară și a trimis părinţii acasă, spunând că „este normală această erupţie cutanată, că așa mai fac anumiţi copii”. După două luni de reacţii cutanate intense, cu prurit, somn agitat, suprainfectarea eczemelor și expunere continuă la alergen, sugarul a ajuns la un medic specialist alergolog, care a pus
diagnosticul de alergie la lapte și a indicat tratamentul corect.

„Citisem despre alergia la proteina din laptele de vacă și oarecum eram pregătiţi psihic să primim acest diagnostic. Am fost mulţumiţi de faptul că am avut confirmarea până în momentul începerii diversificării și am privit partea plină a paharului: depistasem cauza care îi producea reacţiile cutanate și știam ce avem de făcut ca să putem evita reacţiile alergice. Asta până să apară și a doua alergie alimentară, la vârsta de 8 luni, o reacţie severă la gluten. De acolo ne-am dat seama că lucrurile se pot complica și că regimul restrictiv se extinde: alimentele pe care le foloseam în prepararea hranei trebuia să fie alese după două criterii, nu doar unul”, povestește Alexandra Niţă (35 de ani, mama lui Rareș).

Prin intermediul alergologului curant, dr. Adriana Nicolae, Alexandra a aflat și de Asociaţia Română de Educaţie în Alergii (AREA), entitate care o ajută de fiecare dată când are o problemă, o întrebare, o situaţie pe care nu știe cum să o gestioneze. „AREA este mai mult decât o asociaţie!
Dă naștere unor proiecte atât de frumoase și oferă atât de mult ajutor, inclusiv în bucătărie”, spune Alexandra.

Ea însăși își folosește experienţa de gătit hipoalergenic pentru fiul ei, publicând constant reţete fără alergeni pe Facebook și Instagram pe contul „Retete fara alergeni”. Spune că, „odată ce alergia și-a făcut loc în viaţa ta, o poftești la masă și înveţi să trăiești cu ea, chiar dacă începutul este anevoios”. Astfel ajută și alte mame care gătesc pentru micuţii cu alergii, oferă idei de meniu zilnic și împărtășește materiale educaţionale referitoare la alergiile alimentare.

Ce mai aflăm util de la părintele unui copil alergic? De exemplu, de unde să cumperi alimente „curate”: magazine on­line, precum alimentespeciale.ro, crudsisanatos.bio, rawckers.ro, aplicaţia Freshful sau magazinele fizice Bebe Tei sau Biocorner.

Alergiile adulţilor și alergiile închipuite

„Ca să ai o reacţie imunologică la un aliment, trebuie să ai contact cel puţin o dată cu o anumită substanţă, dacă nu în mod repetat, poate chiar ani”, spune dr. Adriana Camuescu. „Ceea ce se cumulează este reacţia sistemului imun, res­pectiv cantitatea de anticorpi care se produce, numărul de celule specializate implicate în răspunsul imun. La un moment dat se atinge un nivel-limită, peste care organismul nu mai poate tolera alimentul respectiv, și apare reacţia alergică.”

Este valabil și în cazul adulţilor. Medicul s-a confruntat cu adulţi care s-au trezit că fac alergie la rucola sau la pectina adăugată ca aditiv în diverse produse. De aceea este important să nu faci din proprie iniţiativă o dietă de excludere dacă ai doar niște teste pozitive.

„Un test pozitiv înseamnă sensibilizare, dar, ca să spui că ai o boală și să treci la măsuri terapeutice și excluderi alimentare, trebuie să ai corelaţie între sensibilizare și simptom. Alimentul trebuie să producă în mod specific simptomele respective. Sau viceversa: eliminarea alimentului să ducă la dispariţia simptomelor”, detaliază dr. Camuescu.

Există acum nenumărate baterii de teste „la modă”, care pot fi și bune, și rele în același timp. Adriana Camuescu spune că sunt bune dacă sunt recomandate corect, pe tiparul de manifestare clinică. „Dacă testele sunt făcute la iniţiativa pacientului sau recomandate de personal insuficient calificat, pot duce la diete de excludere extensive și extrem de periculoase.” Cu alte cuvinte, rezultatele pozitive ale panelurilor de teste sunt adesea interpretate eronat ca fiind alergii.

„Și te pomenești în faţa unui copil în perioada de diversificare, căruia i se retrag din alimentaţie n alimente, multe dintre cele esenţiale: lapte, ouă, gluten, nuci, pește... Sunt copii care au dietă de excludere cu șapte, opt, zece alimente, chiar și mai multe, dar fără niciun motiv real”, atrage atenţia alergologul.

Dr. Adriana Camuescu: „Potenţial, orice substanţă dintr-un aliment poate produce alergie”

Medicul specialist în Alergologie și Imunologie Clinică sintetizează câteva dintre cele mai importante informaţii despre alergiile alimentare.

Alergiile sunt diferite de intoleranţe. Alergia este o afecţiune mediată imunologic. Sistemul imun este implicat fie prin intermediul anticorpilor specifici, fie al celulelor specializate. Intoleranţele, cu excepţia celei la gluten (care este mediată imun, existând anticorpi specifici), nu sunt mediate imunologic. Cele mai multe intoleranţe apar pe fondul unui deficit enzimatic.

Există și alergii cu mecanism mixt. Sunt afecţiuni și IgE mediate, și mediate celular, așa cum sunt dermatita atopică și esofagita eozinofilică.

Perioada de excludere a unui aliment. În scop diagnostic și terapeutic, excluderea alimentului bănuit că provoacă alergia se face timp de patru-șase săptămâni. Dacă ai rezultate, menţii dieta și faci test de reintroducere după o perioadă dictată de simptome. Dacă nu există un rezultat imediat și clar, care să coreleze alimentul cu manifestările, îl reintroduci.

Alergiile alimentare ale adultului. Adulţii nu sunt atât de sensibili la lapte și ouă, alimente pe care deja le-au consumat frecvent. Arahidele, nuciferele, peștele și fructele de mare sunt însă în capul listei, plus aditivii alimentari. Potenţial, orice substanţă dintr-un aliment poate produce alergie, iar unele sunt de-a dreptul bizare - alergia la mango, la rodie sau la fasole verde, de exemplu.

Există o componentă genetică. Atopia, predispoziţia la bolile alergice, are componentă genetică clară. Dar depinde de structura individuală spre ce se va „îndrepta”: către o alergie respiratorie, către o alergie alimentară sau una cutanată? De regulă, este vorba despre ceea ce se cheamă „marș atopic”: debut cu dermatită atopică, alergie alimentară, alergie respiratorie, astm, +/- esofagită eozinofilică.

Alergia poate fi permanentă sau pasageră. Alergia la ou și cea la lapte, chiar dacă uneori au forme dramatice, cu sânge în scaun, sunt de regulă pasagere. Într-un an-un an și jumătate se remit cu totul. La fel, alergia la gluten, spre deosebire de intoleranţa imunologică la gluten sau boala celiacă, pe care o ai pe viaţă. Nu se vindecă nici alergia la nucifere, la arahide sau la pește! Nu se poate face altceva decât evitarea alimentului.

Tratament de urgenţă. Alergiile remanente pot ameninţa viaţa, iar cele la nucifere și arahide sunt cele mai periculoase, pentru că se găsesc în foarte multe produse și devin greu de evitat. Pacienţii sensibilizaţi au nevoie de trusă de urgenţă, de epi-pen, de plan de acţiune pentru reacţii alergice severe.

Lista alimentelor care cauzează alergii sau intoleranţe alimentare importante

Lista este publicată în Regulamentul UE nr. 1169/2011 - Anexa II și este în vigoare în toate statele UE. Menţionarea acestor 14 alergeni este obligatorie pe etichetele produselor ambalate (cu litere îngroșate) și în meniurile restaurantelor. În SUA, lista alergenilor majori este mai restrânsă și conţine doar opt categorii de alimente: lactate, ouă, pește, crustacee, nucifere, arahide, grâu și soia.

1. Cereale care conţin gluten (grâu, secară, orz, ovăz, grâu spelt, grâu dur sau hibrizi ai acestora și produse derivate).
2. Crustacee și produse derivate.
3. Ouă și produse derivate.
4. Pește și produse derivate.
5. Arahide și produse derivate.
6. Soia și produse derivate.
7. Lapte și produse derivate (inclusiv lactoză).
8. Fructe cu coajă lemnoasă (migdale, alune de pădure, nuci, nuci Caju, nuci Pecan, nuci de Brazilia, fistic, nuci de Macadamia și nuci de
Queensland, precum și produse derivate).
10. Muștar și produse derivate.
11. Seminţe de susan și produse derivate.
12. Dioxid de sulf și sulfiţi în concentraţii mai mari de 10 mg/kg sau
10 mg/litru în SO2 total.
13. Lupin și produse derivate.
14. Moluște și produse derivate.

Citiți și: Terapie prin alimentaţie