Bucureștenii ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani, arată un raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării, subliniază inițiatorii Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”. De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din UE, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro, se arată într-un comunicat. 

România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. În același timp, pădurile din jurul Capitalei sunt decimate în mod sistematic. 

Ultimele rămășițe ale legendarilor codrii ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor”, se subliniază. 

Amendamente la noul cod silvic

Înaintat către Parlament acum un an de zile, proiectul de lege care constituie piatra de temelie a viitoarei Centuri Verzi București-Ilfov a avut inițial un parcurs pozitiv. Însă blocajul de la ultima comisie, cea pentru „agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice” din Camera Deputaților a făcut ca inițiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare este estimată pentru actuala sesiune parlamentară.

Drept urmare, Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde” a depus textul inițial al proiectului de lege în forma unor amendamente la noul cod, text agreat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. De asemenea, „Împreună pentru Centura Verde” a obținut susținerea pentru amendament la noul cod silvic vizând includerea arborilor remarcabili în Fondul Forestier Național și asigurarea conservării lor. Al treilea și ultimul amendament privește accesul liber în pădure, pentru recreere.

Centura Verde București-Ilfov are nevoie de susținători asumați care să o transforme în realitate. Iar asta presupune deschiderea ochilor tuturor factorilor de decizie relevanți, actuali sau potențiali, indiferent de partidul din care ei fac parte și înțelegerea lor profundă asupra faptului că trebuie să își dea mâna pentru realizarea acestui proiect de sănătate publică”, afirmă Alex Găvan, fondator Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”. 

Noul Cod Silvic urmează să fie adoptat rapid, altfel se pot pierde bani din PNRR, adaugă Florin Stoican, cofondator Platforma Civică „Împreună pentru Centura Verde”.

[Noul cod silvic] conține totuși niște sâmburi de reformă (...): protejarea pădurilor din jurul Bucureștiului și Ilfov ca prim pas pentru constituirea centurii verzi (...), protejarea arborilor remarcabili, acces nerestricționat în pădure, pentru recreere, sau transparentizarea procesului de amenajare a pădurilor”, subliniază Florin Stoican. 

Memorandum pentru viitor

În contextul poluării dramatice din București și al tăierilor îngrijorătoare de păduri din jurul Capitalei, peste 150 de organizații neguvernamentale, grupuri civice și persoane publice, reunite sub umbrela Platformei Civice „Împreună pentru Centura Verde”, au venit în întâmpinarea autorităților/ politicienilor cu Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate și Viitor.

Documentul, în șapte puncte, își propune protejarea pădurilor din Ilfov, piatra de temelie a viitoarei centuri verzi.

În 2024, calitatea aerului și crearea de centuri verzi în zonele periurbane nu pot lipsi din programul și prioritățile niciunui partid serios și al niciunui candidat serios la alegerile ce se apropie și, în același timp, nu pot lipsi din evaluarea personală pe care și-o face fiecare alegător responsabil”, subliniază inițiatorii demersului. 

Centura Verde București-Ilfov este un proiect de sănătate publică cu o puternică componentă socială și antipoluare, se mai subliniază. O petiție online care solicită măsuri concrete pentru aer curat, sănătate și viitor a strâns deja peste 11.800 de semnături.

Exemplul orașelor lumii

Dezvoltarea Bucureștiului este strâns legată de ceea ce se întâmplă și se va întâmpla în Ilfov. Sub diverse forme, multe țări recunosc statutul și rolul special al pădurilor periurbane și le acordă o protecție sporită. Copenhagen Green Wedges (Danemarca), London Metropolitan Green Belt (în Marea Britanie, mai toate orașele mari au prevăzute astfel de zone verzi), Melbourne’s Green Wedges (Australia), San Francisco Bay Area Greenbelt (SUA) și São Paulo City Green Belt Biosphere Reserve (Brazilia) sunt doar câteva exemple de orașe care au centuri verzi. Cea mai mare centură verde existentă este cea a orașului Ontario, de aproape 810.000 de hectare, cuprinzând atât păduri și zone umede, cât și pășuni și terenuri agricole.

Mai aproape de noi, în Austria, Wiener Grüngürtel înconjoară capitala ca un brâu vegetal -  un exemplu de urmat pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov.