Am discutat cu Mihaela Moruţan, șef Serviciu Managementul Calităţii Serviciilor de Sănătate, despre beneficiile și schimbările aduse de procesul de evaluare în vederea acreditării.

Numiţi cinci schimbări aduse unităţii sanitare în urma evaluării pentru obţinerea acreditării.

Întregul proces de acreditare a dus la o conștientizare a personalului medical și auxiliar faţă de necesitatea cunoașterii și implementării procedurilor și protocoalelor în vederea creșterii calităţii actului medical prin următoarele: eficientizarea activităţii prin stabilirea procedurilor, a proceselor și a responsabililor pe fiecare etapă a procesului; reducerea riscurilor prin creșterea interesului în identificarea acestora și implementarea de măsuri pentru combaterea lor; creșterea calităţii actului medical prin implementarea protocoalelor de diagnostic și tratament, efectuarea de audituri clinice, urmărirea abaterilor de la protocol și luarea de măsuri pentru prevenirea lor; îmbunătăţirea comunicării între personalul medical și pacient, precum și în rândul personalului prin implementarea procedurii și 
participarea la cursuri de comunicare; creșterea satisfacţiei și încrederii pacienţilor faţă de cadrele medicale și serviciile oferite de spital. Acest aspect este monitorizat prin chestionarele de satisfacţie a pacienţilor, distribuite atât în format letric, cât și prin sistemul de feedback prin sms.

Cum s-a îmbunătăţit activitatea spitalului din perspectiva pregătirii pentru acreditare?

Activitatea în spital s-a îmbunătăţit din momentul pregătirii pentru acreditare. Procesul de pregătire a presupus o muncă de echipă atât în interiorul secţiilor, cât și între acestea. Acest lucru a dus la o mai bună colaborare ulterioară și, implicit, la o eficientizare a activităţii.

Registru pentru riscurile din fiecare structură

Care au fost cele mai importante riscuri identificate care puteau duce la producerea unor evenimente adverse și cum au fost corectate?

Cele mai comune și importante riscuri identificate au fost: risc infecţios, risc de cădere, de flebite, de escare, risc de agravare a bolii sau reacţii adverse prin neidentificarea corectă a pacientului. La nivelul spitalului s-au centralizat riscurile identificate în secţii/compartimente și s-a întocmit un registru al riscurilor pe fiecare structură medicală.

Cum s-au îmbunătăţit calitatea serviciilor de sănătate și siguranţa pacientului?

În România, cultura privind calitatea serviciilor și siguranţa pacientului este un concept care a apărut odată cu acreditarea spitalelor. În urma procesului de evaluare, s-a constatat o îmbunătăţire a serviciilor medicale și a siguranţei pacientului prin implementarea și respectarea procedurilor și protocoalelor, precum și prin identificarea și monitorizarea riscurilor și reducerea lor.

Actul medical s-a îmbunătăţit

Cum s-a îmbunătăţit comunicarea cu pacientul? 

Îmbunătăţirea comunicării s-a realizat prin cursurile de formare și respectarea procedurii de comunicare. În urma acestora, cadrele medicale și auxiliare au primit informaţii despre modalitatea corectă de comunicare, adaptată din punct de vedere intelectual, social și religios, cu profesionalism, dar și cu empatie.

Din perspectiva implementării managementului calităţii care sunt plusurile aduse?

Considerăm că prin cunoașterea și implementarea standardelor de calitate, spitalul a avut parte de o îmbunătăţire a calităţii actului medical, a serviciilor hoteliere, a siguranţei pacientului și angajaţilor. Trebuie menţionat că aceste măsuri, luate cu scopul de a îmbunătăţi serviciile medicale raportate la standardele care se impun, necesită eforturi colosale din partea ordonatorului principal de credite, respectiv Consiliul Judeţean, din partea conducerii spitalului – prin gestionarea fondurilor necesare și a modului de organizare și funcţionare a unităţii (infrastructura – clădiri vechi, în sistem pavilionar) –, dar și din partea angajaţilor. Aceștia sunt în număr insuficient raportat la volumul de muncă ce se impune pentru obţinerea standardelor de calitate.