Cancerul pulmonar rămâne una din cele mai frecvente forme de cancer la nivel global și principala cauză de mortalitate oncologică, atrage atenția dr. Beatrice Mahler.

Deși fumatul este recunoscut drept factor etiologic principal, tot mai multe cercetări evidențiază impactul semnificativ al factorilor poluanți din mediu, ceea ce explică, cel puțin parțial, numărul mare de cancere pulmonare la nefumători.

„Plecând de la aceste date, am realizat alături de o echipă dedicată studiul ce a fost publicat în revista Springer Nature. Cercetarea noastră sperăm să reprezinte un instrument analitic relevant pentru comunitatea științifică și factorii de decizie, în vederea identificării zonelor cu risc ridicat și al fundamentării unor măsuri eficiente de prevenție și intervenție”, a explicat dr. Beatrice Mahler, conferențiar universitar abilitat la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”.

Analiza retrospectivă a datelor colectate în România în perioada 1999–2022 evidențiază că bărbații peste vârsta de 50 de ani din mediul urban au un risc mai mare de cancer pulmonar, 75% dintre decese au fost înregistrate tot în rândul acestora, subliniind o distribuție inegală de gen a impactului bolii, corelată parțial probabil cu obiceiul fumatului, mult mai frecvent la bărbați decât la femei.

„Studiul nostru a evidențiat că incidența crescută a cancerului pulmonar în România crește după vârsta de 45 ani, în perioada studiată fiind evidente două valuri cu număr crescut de cancere pulmonare, independente de gen și de mediul de reședință. Primul val, manifestat în grupele 60–64 și 65–69 de ani, este detectabil în anul 1999, având o tendință descendentă în timp”, a punctat medicul citat. 

Al doilea val debutează în jurul anului 2010, afectând grupele 50–54 și 55–59 de ani. Aceste aspecte sugerează posibile efecte de cohortă, care necesită cercetări suplimentare, a mai adăugat medicul. 

Analiza corelației dintre clusterele spațiale ale cancerului pulmonar (cazuri noi și decese) și clusterele de poluare cu particule PM2.5 a relevat o asociere diferită în funcție de indicatorul oncologic analizat. 

În cazul deceselor prin cancer pulmonar, asocierea cu nivelul crescut de PM2,5 este mai pronunțată (valoare Cramer’s V = 0,239), ceea ce indică faptul că statistic aproximativ 24% dintre decese pot fi, cel puțin parțial, explicate prin nivelul de poluare al aerului. Aceste rezultate susțin ipoteza conform căreia expunerea la poluanți atmosferici joacă un rol semnificativ în agravarea bolii, contribuind la creșterea mortalității, a arătat medicul. 

Radonul, alt doilea factor de risc recunoscut în literatură de specialitate ca fiind asociat cu cancerul pulmonar are corelație și în studiul nostru, însă datele disponibile privind concentrațiile de radon acoperă aproximativ 50% din teritoriul României, conform informațiilor furnizate de Atlasul Radiației Naturale, realizat cu sprijinul Comisiei Europene. Valorile ridicate ale concentrațiilor de radon sunt localizate predominant în regiunile care înregistrează și incidențe crescute ale cancerului pulmonar.

Expunerea cronică la acești agenți toxici în aerul inspirat contribuie la declanșarea proceselor oncogenetice, însă efectele nu sunt imediate, mai atrage atenția medicul. Studiile indică o perioadă de latență între 10 și 30 de ani între momentul expunerii și apariția bolii.