În prezent, Cristiana Bucureci (foto) este director de festival la Collage Festival, facilitază ateliere de colaj și coordonează campanii de comunicare în agenția ei, Creionetica. Nu în ultimul rând, este mamă a doi copii extraordinari. Am stat de vorbă cu ea recent despre colaje, despre oamenii (și medicii) care vin la masa colajelor, la atelierele ei. Și nu în ultimul rând, am vorbit despre formele de artă prin care putem rescrie realitatea din jurul nostru. 

Ești, în primul rând, artist vizual. Ce alte „pălării” mai poartă Cristiana Bucureci? 

De când mă știu, am oscilat între zona creativă și cea de management, fie în ONG-uri, în propria mea firmă sau în cadrul Bucharest Collage Collective. În prezent, sunt director de festival la Collage Festival, facilitez ateliere de colaj și coordonez campanii de comunicare în agenția mea, Creionetica. Și, nu în ultimul rând, sunt mamă a doi copii extraordinari, care îmi aduc zilnic inspirație și echilibru. 

Cum ai descoperit colajul?

Am descoperit colajul în timpul masterului de branding la SNSPA, când studiam cum se construiau identitățile vizuale și afișele înainte de era computerului. Am fost fascinată să aflu că, în lipsa programelor digitale, artiștii se bazau pe pictură, fotomontaj și decupaj manual. Atunci l-am descoperit pe Jean-Paul Goude, ale cărui fotomontaje m-au cucerit definitiv. De acolo, am ajuns la alți pionieri, precum Herbert Bayer, membru Bauhaus și vizionar al fotomontajului constructivist, Peter Kennard, cu montajele sale politice cu impact social, și Man Ray, ale cărui rayografii dadaiste continuă să mă fascineze. 

Ce te-a atras cel mai mult la această formă de expresie artistică? 

Libertatea de exprimare, remixul, reinterpretarea – toate sunt pentru mine forme prin care putem rescrie realitatea din jur. Până la urmă, ce mai poate fi cu adevărat nou după secole în care umanitatea a creat și a încercat să inspire prin artă? Cred că noutatea stă chiar în privirea noastră: în felul în care recontextualizăm, fragmentăm și combinăm sensuri. Prin aceste noi asocieri putem înțelege mai profund atât trecutul, cât și lumea prezentă. 

„Artefacte” ale societății capitaliste 

Care au fost artiștii sau curentele artistice care au avut cea mai mare influență asupra stilului tău vizual? 

Dadaismul și suprarealismul sunt două curente în care mă regăsesc, fără a mă limita însă la ele. Le-am studiat în profunzime, iar acum susțin un curs la Fundația Calea Victoriei, dedicat artiștilor reprezentativi ai acestor mișcări și influențelor lor asupra colajului contemporan. Deși dadaismul s-a născut ca o formă de critică radicală la adresa societății, ceea ce m-a fascinat mereu la el sunt spontaneitatea, ludicul și curajul de a deschide noi direcții în arta modernistă, direcții care au fost apoi continuate de suprarealism.

Artiștii care mă inspiră sunt mulți, pentru că mă aflu într-o continuă explorare și nu simt nevoia să mă așez într-un stil fix. Mă las inspirată deopotrivă de precursorii mei și de artiștii contemporani. Hannah Höch, membră a grupului Dada din Berlin, mă inspiră nu doar prin estetică, ci și prin atitudine. O femeie bisexuală la începutul secolului XX, care a reușit să se afirme într-o lume dominată de bărbați, o adevărată floare de colț pe vârful unui munte. Colajele ei, bazate pe fotomontaj, vorbesc despre puterea și vulnerabilitatea femeii, despre discriminare, clasă și stereotipuri sociale. 

La fel de mult mă fascinează Kurt Schwitters, care a inițiat propriul său curent paralel cu dadaismul – Merz, derivat din „Kommerz” – pentru colajele sale 2D și Merzbau, pentru sculpturile și colajele arhitecturale instalate chiar în propria locuință. Mă inspiră prin arta creată din resturi, ambalaje, fragmente de viață, ceea ce alții ar numi „gunoaie”. Poate că această atracție vine și din experiența mea anterioară în zona ONG-urilor, unde studiam consumerismul și consumul durabil. Mi-ar plăcea ca într-o zi să construiesc lucrări din aceste „artefacte” ale societății capitaliste și să le încarc de noi semnificații prin artă. 

Lucrezi și la ateliere pentru copii, cât şi pentru adulţi. Cât de des organizezi ateliere de colaj? 

De mai bine de trei ani organizez ateliere de colaj pentru adulți și copii, iar de aproape doi ani sunt lector la Fundația Calea Victoriei. Este modul meu de a explora arta colajului atât teoretic, cât și practic, și de a împărtăși cu oamenii bucuria procesului creativ analog, acea stare de prezență și libertate pe care mie personal mi-o oferă colajul.

În prezent, mă găsiți de două ori pe lună la Art-an-te, seara, de la ora 18:30, pentru două ore de relaxare și explorare prin colaje, un moment binevenit de respiro după o zi de lucru. La Fundația Calea Victoriei voi avea un ultim curs anul acesta în datele de 2, 9 și 16 decembrie, care va fi anunțat pe www.fundatiacaleavictoriei.ro. 

În afara acestora, sunt adesea invitată, fie individual, fie alături de colegii mei din Bucharest Collage Collective, să susțin ateliere în cadrul unor festivaluri și evenimente precum Balkanik Festival, Festivalul Strada Armenească, Street Delivery, Kinodiseea, Festivalul Gata din Pitești, One Day Fest sau în proiecte educaționale precum Erasmus+. 

Ce îți place să transmiți într-un atelier creativ?

Cel mai des, participanții îmi spun că am o energie molipsitoare și că pleacă de la ateliere cu o stare de bine și inspirație. Pentru mine, asta înseamnă că mi-am atins scopul – acela de a le oferi oamenilor o experiență care îi reconectează cu bucuria de a crea.

Ai avut vreodată printre „cursanții” tăi pasionați de colaj medici, farmaciști, asistenți medicali ori alt gen de profesioniști din domeniul medical? 

Obișnuiesc să întreb oamenii în ce domenii lucrează. Este felul meu de a mă conecta cu ei și de a păși, chiar și pentru scurt timp, în lumea lor. La mine, la masa colajelor, majoritatea se transformă: înfloresc, se relaxează și se lasă purtați de creativitate. Și da, am avut mai mulți medici printre participanți. Chiar recent am cunoscut o doamnă medic de familie și homeopat, cu care sincer mi-ar plăcea să colaborez. 

Creativitatea, un motor al evoluției și adaptării 

Cât de importantă este, în opinia ta, creativitatea (latura creativă) pentru un profesionist din domeniul medical? Mă refer la acei oameni care lucrează întreaga zi în spital, pe secție, ori într-o clinică medicală... 

Mă interesează în mod special impactul pe termen lung pe care procesul creativ îl are asupra participanților, nu doar efectul imediat. Creativitatea, acea latură care ne diferențiază ca specie, o folosim adesea pentru a găsi soluții la probleme. În domeniul medical, de exemplu, aceasta poate fi abilitatea medicilor de a aborda cazuri excepționale, de a aplica teoria la situații concrete sau chiar de a inova în practica lor. Astfel, creativitatea devine un motor al evoluției și adaptării constante.

Însă prea puțini non-artiști creează din simpla nevoie de a se exprima artistic. Majoritatea creează doar pentru a rezolva probleme, nu pentru a se reconecta cu sinele. Practicarea artei, fie că e colaj, pictură sau alt proces creativ, le oferă oportunitatea de a se detașa de rutină, de a se conecta la corp, la suflet și la emoții, ieșind din automatismul eficienței. Această reconectare aduce armonie interioară, ceea ce le permite să funcționeze la adevăratul lor potențial, atât fizic, cât și mental, și implicit să performeze mai bine, atât la job, cât și în viața personală.

Cum ne poate ajuta tehnica colajului să ne relaxăm, să ne destresăm? Tu ce „rețetă” ai recomanda împotriva burnoutului?

Recomand tuturor să își urmeze pasiunile sau să se implice în activități creative, dacă au descoperit astfel de interese. Aceste momente nu trebuie să fie lungi, pot fi reprize scurte, chiar în pauze, în care să realizeze un desen sau un colaj într-un sketchbook. Sau pot fi activități recurente, participarea la un atelier în weekend sau după job. 

Scopul atelierelor, după părerea mea, este să dezvolte noi abilități pe care participanții să le poată continua și acasă. Mulți dintre ei îmi povestesc că au continuat să creeze după atelier: caută reviste de decupat, urmăresc alți artiști, se înscriu la tot felul de concursuri. Cu alte cuvinte, colajul devine parte din viața lor, „le intră în sânge”. 

„Colajul în era pandemiei” 

Lucrezi mult cu o lume a imaginilor decupate și reimaginate. Te-au inspirat vreodată imagini din domeniul medical (stetoscoape, halatele albe, seringile, acele, ori alte elemente din instrumentarul medical)?

Ce întrebare simpatică! Nu foarte des, în ultima vreme m-am concentrat mai mult pe nuduri, actori din filme romantice și viniluri. Totuși, am și câteva colaje din domeniul medical, create în timpul pandemiei, pe care le-am expus în 2021 în cadrul expoziției „Colajul în era pandemiei”. Cea mai recentă serie de colaje pe care am expus-o se numește „Keep Me Alive” și a făcut parte din expoziția „Living with a Bag”, dedicată vieții persoanelor cu stoma, acele pungi de colostomie. Expoziția este încă deschisă la Coworkperativa (Ion Brezoianu nr. 4, et. 4, București) și vă invit să descoperiți modul în care artiștii din comunitatea Să fiți cuminți au reușit să empatizeze cu o temă atât de puțin abordată în România. 

Dorești să mai adaugi ceva, pe final? 

Chiar în acest moment suntem pe ultima sută de metri cu organizarea Collage Festival, ediția a III-a, care va avea loc la Green Hours, între 24 și 26 octombrie. Vă invit să descoperiți universul amplu al colajelor prin lucrările a peste 100 de artiști români și internaționali, într-un spectru ce cuprinde colaj analog, colaj video, colaj digital, instalații și sculptură. 

În fiecare seară vă așteaptă concerte, spectacole de teatru, performance-uri artistice, live collage și ateliere interactive. Intrarea este gratuită, iar programul complet îl puteți consulta pe www.collagefestival.ro și pe Instagram.