Aspectele legate de bunăstarea la locul de muncă nu mai pot fi trecute cu vederea într-o economie globală, care se află într-o continuă și profundă transformare. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel mondial, peste 15% din persoanele apte de muncă raportează probleme legate de sănătatea mintală. În plus, efectele negative generate de anxietate și depresie asupra productivităţii sunt estimate la peste un trilion de dolari pe an. 

În același timp, Organizaţia de Cooperare și Dezvoltare Economică constată că doi din cinci angajaţi cu normă întreagă din ţările membre suferă de stres. Impactul problemelor de sănătate mintală se regăsește și la nivelul antreprenorilor, care devin mai puţin creativi și productivi. Toate aceste aspecte generează efecte negative asupra productivităţii și creșterii economice a unei ţări, influenţând economia la nivel mondial. 

Ministerul Economiei, Comerţului și Industriei (METI) din Japonia a lansat în 2014 proiectul KENKO Investment for Health, având ca obiectiv îmbunătăţirea sănătăţii și bunăstării angajaţilor. Acesta pune accent pe prevenţie, diagnostic precoce și tratarea problemelor de sănătate mintală prin îmbunătăţirea echilibrului dintre muncă, viaţă personală și bunăstare (wellbeing - n.red.). În 2016, METI și Tokyo Stock Exchange (TSE) au introdus un sistem de certificare pentru angajatorii care prioritizează bunăstarea angajatului la locul de muncă. 

Programul s-a dovedit un real succes astfel încât, în 2023, numărul de IMM-uri certificate a ajuns la 16.700, de la 316 în 2016. Acest program își propune să introducă întreprinderile selectate ca opţiuni de investiţii atractive pentru investitorii care prioritizează îmbunătăţirea valorii corporative dintr-o perspectivă pe termen lung. Prin acest efort, METI și TSE vor să încurajeze întreprinderile să se angajeze în continuare în KENKO Investment for Health.

Relaţii cauzale

Un alt obiectiv major al proiectului a fost acela de a identifica dacă există o relaţie cauzală între setul de măsuri menite să asigure bunăstarea angajaţilor și rezultatele economice ale companiilor implicate în proces. În acest scop, au fost măsuraţi indicatorii de sănătate ai angajaţilor și indicatorii de performanţă economică, precum absenteismul și eficienţa muncii depuse. Analiza datelor a arătat că rezultatele economice ale companiilor sunt influenţate de bunăstarea la locul de muncă și de sănătatea angajaţilor. S-a constatat că acele companii care au fost implicate în proiectul KENKO au raportat o mai mare implicare a angajaţilor la locul de muncă și un nivel de stres al acestora mult mai redus. De asemenea, retenţia angajaţilor și productivitatea au fost semnificativ mai bune pentru companiile care au participat la proiect.

Prin Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, România face demersuri pentru replicarea proiectului KENKO la nivel naţional. Având ca model abordarea Japoniei și rezultatele obţinute de aceasta, considerăm că implementarea unui astfel de proiect va contribui, în timp, la bunăstarea angajaţilor și la îmbunătăţirea performanţelor economice ale companiilor. Mai mult, în România, prin aspectele privind prevenţia problemelor de sănătate, proiectul poate contribui la schimbarea paradigmei prin care cheltuielile naţionale cu sănătatea nu mai sunt simple cheltuieli, ci o investiţie care contribuie la dezvoltarea economică a ţării.