Newsflash
Dosar

Tiroidită virală covidică: al treilea caz publicat în România

Tiroidită virală covidică: al treilea caz publicat în România

Infecţia COVID-19 și virusul SARS-CoV-2 se găsesc în continuare pe frontispiciul multor jurnale medicale și laice. Boomul anilor 2020-2022 a scăzut însă în mod dramatic.

Colectivul nostru a fost puternic implicat în studiul bolilor tiroidiene în relaţie cu SARS-CoV-2, despre care am publicat mai multe articole. Primul caz de tiroidită virală de tip COVID l-am publicat în 2020, în context pandemic, iar pe al doilea – în 2023, în afara pandemiei. În acest material revenim cu observaţii despre o pacientă care s-a prezentat cu tiroidită virală, care s-a dovedit a fi provocată de COVID-19. 

Prezentarea cazului

În 11 noiembrie a.c. am consultat o pacientă de 67 de ani (!) care s-a adresat iniţial, cum s-a întâmplat și în primul caz, colegei de la ORL, pentru dureri „în gât”. La examenul clinic a devenit evident că durerea nu era „în gât”, ci mult mai anterior, imediat sub piele, la nivelul proeminenţei tiroidei. De obicei, semnul este patogno­monic pentru tiroidita virală. 

La această doamnă durerea era localizată numai pe dreapta, după o evoluţie, acasă, de aproximativ două săptămâni. 

S-a practicat, ca de obicei, ecografia tiroidiană, cu o imagine neomogenă necaracteristică, dar intens hipoecogenă (Figura) și viteză de circulaţie crescută, plus semne de inflamaţie locală. În cursul ecografierii glandei tiroide, pacienta a acuzat dureri în regiunea cervicală anterioară la impactul cu sonda ecografică. Latero-cervical, avea numeroși ganglioni limfatici cu caracter inflamator. 

Figura. Ecografii tiroidiene în tiroidită virală covidică la o pacientă de 67 de ani (colecţia dr. Dan Pereţianu)

De-a lungul acestor trei ani de pandemie, prezenţa unor astfel de ganglioni s-a dovedit a fi extrem de caracteristică pentru infecţia mai nouă sau mai veche cu SARS-CoV-2.

La 15 noiembrie a.c, pacienta face primele analize corespunzătoare (Tabel). Semnele biologice de inflamaţie sunt evidente, deși VSH este mai mic decât este descris de obicei în astfel de forme clinice.

De observat că nivelul de anticorpi este extrem de mare, mai mare decât era de așteptat după mai bine de trei ani de la vaccinare.

Pacienta a fost trecută pe tratament cu prednison, în doză iniţială de 15 mg/zi (3x5 mg), cu indicaţia de scădere treptată, după 2 săptămâni. După 3 săptămâni, evoluţia a fost foarte bună. S-a recomandat ca tratamentul să fie menţinut circa 6 luni, cu scăderea dozelor.

Discuţii

În articolele noastre anterioare am prezentat detaliat modul în care SARS-CoV-2 se poate lega de celulele tiroidiene. Legarea este extrem de importantă, superioară celei de pancreas sau de plămân. Tot atunci am evidenţiat modul în care literatura descrie tipul de leziuni morfologice tiroidiene, mai ales tipuri de 
inflamaţie.

SARS-CoV-2 este un virus cu o mare versatilitate. El atacă nu numai tractul respirator, dar și glandele endocrine, dintre care cea mai vizată este tiroida. Am arătat, de asemenea, modul în care tiroida este afectată funcţional. Unele cazuri se prezintă cu hipertiroidism, altele cu hipotiroidism.

Când am publicat primul caz (2020), literatura cita numai două cazuri de tiroidită virală covidică (cu al nostru, trei, vezi ante). Între timp, literatura a înregistrat peste 100 de cazuri de infecţie virală directă (prin căutarea pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/ a cuvintelor cheie: covid, viral thyroiditis, la data redactării materialului, 30 noiembrie 2024).

Concluzii

1. Materialul prezintă al treilea caz de tiroidită COVID din România.

2. Particularitatea cazului constă în vârsta de apariţie, extrem de înaintată, sindromul inflamator extrem de important, în care valorile VSH, PCR și ale fibrinogenemiei sunt foarte mari.

3. Funcţia tiroidiană trebuie cercetată în orice caz de COVID-19. 

4. Patogenia trebuie să fie stabilită prin prezenţa unui titru crescut al anticorpilor antiproteină S, corelativă cu aspectul ecografic.

 


Notă autor:

Bibliografie
Pereţianu D., Stanciu M. Impactul virusului SARS-CoV-2 asupra sistemului endocrin. Medica Academica (Buc.), 2020, Octombrie, 20, 10: 22-41

Pereţianu D., Stanciu M., Cojocaru M. Tiroidită virală în contextul COVID-19. „Viaţa Medicală” (Buc.), 2020, 32, 39 (1599): 12-13

Pereţianu D., Stanciu M., Cojocaru M. Tiroidită virală covidică. Al doilea caz publicat în România și analiza literaturii. Medica Academica (Buc.), 2023, 14, 137 (5): 30-33
Pereţianu D., Stanciu M. Tiroidita Hashimoto și covid 19 în valul 6. Studiu efectuat pentru luna septembrie 2022 într-un centru medical din București. Medica Academica (Buc.), 2022, 13, 131: 30-39
Pereţianu D. Evoluţia titrurilor de anticorpi anti-covid. Viaţa Medicală (Buc.), 2022, 34, 5 (1669): 12
Zosin I. Tiroiditele acute și subacute. În S.M. Milcu (ed.), Tratat de Endocrinologie clinică, vol 1 (cordonator Dan Pereţainu). Editura Academiei, București, 1992, pp.373-389

ETICHETEcovid

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 120 de lei
  • Digital – 80 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe