Un ordin legislativ modifică limitele de asigurare pentru medicii din specialitățile paraclinice, dar și pentru profesioniștii care acordă servicii conexe actului medical.
Cât de utilă este medierea în cazurile de malpraxis? În interesul cui este folosirea ei, a pacientului sau a medicului? Ca avocat cu o bogată experiență în acest tip de spețe, vă spun că interesul este al ambelor părți.
Oare teama de malpraxis afectează discernământul profesional?
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România trage un semnal de alarmă și spune că este nevoie de modificarea urgentă a sistemului malpraxis pentru a limita daunele produse profesioniștilor și pacienților.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România organizează în 4 aprilie 2025, la Cluj-Napoca, conferința „Malpraxis sau despăgubirea pacienților pentru prejudicii?”.
Problemele pe care pacienţii le ridică în cadrul presupuselor fapte de malpraxis sunt, în prin-cipiu, legate de repararea prejudiciilor suferite.
Asigurarea de malpraxis este un instrument deosebit de util atât pentru medici, cât și pentru pacienţi. De aceea este important ca medicii să știe ce fel de poliţă aleg.
Dosarele de malpraxis nu sunt cu mult diferite faţă de alte litigii din celelalte ramuri de drept.
Procesele de malpraxis au o încărcare emoţională mare. Părţile implicate într-un astfel de proces trebuie să aibă în vedere că scopul este aflarea adevărului, nu obţinerea unei răzbunări.
Ultimele zile au fost marcate de o serie de știri care prezentau un caz de malpraxis. Dar este oare cu adevărat vorba despre malpraxis în acest caz?
Acuzaţiile de malpraxis, dar și prelucrarea lentă a probelor antidrog sunt doar două dintre situaţiile care au adus recent în discuţie Medicina Legală. Am stat de vorbă despre subiect cu prof. dr. Cristian Stan.
Care sunt principalele chestiuni care îi nemulţumesc pe pacienţii care formulează diverse reclamaţii împotriva medicilor, a asistentelor și așa mai departe?
Din ce în ce mai mulţi pacienţi se consideră victime ale unor cazuri de malpraxis. De partea cealaltă, sunt și medici care nu mai doresc să facă gărzi, invocând riscuri majore din punct de vedere profesional.
În cursul acestei dimineți, șapte medici din cadrul secției Clinice Chirurgie Plastică de la Spitalul Bagdasar-Arseni și-au prezentat demisia din contractele de gărzi, începând cu 1 noiembrie 2023.
Potrivit unui studiu realizat de Colegiul Medicilor din România, 10% dintre cei peste 8.000 de medici respondenţi au suferit o agresiune fizică în legătură cu actul medical efectuat, cei mai expuşi fiind specialiștii sub 35 de ani (13%).
Serviciile medicale sunt asociate cu riscul de prejudiciere a pacientului. Este un paradox ca actul medical făcut pentru a aduce alinare pacientului să fie suspectat ca fiind o intervenţie care face rău pacientului.
Elaborarea și implementarea unei legi a malpraxisului medical reprezintă un act de mare complexitate socială.
În ţările cu sisteme medicale performante au fost implementate, în ultimii 20 de ani, modele de soluţionare extrajudiciară a reclamaţiilor pentru malpraxis.
La nivelul Uniunii Europene nu există încă o definiţie clară a prejudiciului corporal, deși încă din 2003 a fost propusă o scală de evaluare a dizabilităţii.
Termenul malpraxis provine din sistemul juridic anglo-saxon, unde orice practică medicală greșită, ilegală sau neglijentă a fost definită ca malpractice.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe