Serviciile medicale sunt asociate cu riscul de prejudiciere a pacientului. Este un paradox ca actul medical făcut pentru a aduce alinare pacientului să fie suspectat ca fiind o intervenţie care face rău pacientului.
Elaborarea și implementarea unei legi a malpraxisului medical reprezintă un act de mare complexitate socială.
În ţările cu sisteme medicale performante au fost implementate, în ultimii 20 de ani, modele de soluţionare extrajudiciară a reclamaţiilor pentru malpraxis.
La nivelul Uniunii Europene nu există încă o definiţie clară a prejudiciului corporal, deși încă din 2003 a fost propusă o scală de evaluare a dizabilităţii.
Termenul malpraxis provine din sistemul juridic anglo-saxon, unde orice practică medicală greșită, ilegală sau neglijentă a fost definită ca malpractice.
În România, malpraxisul reprezintă eroarea profesională generatoare de prejudicii asupra pacientului (Legea 95/2006). Deși termenul „eroare” induce ideea unei greșeli comise de medic, realitatea este mai subtilă de atât.
În ţările est-europene există o singură categorie de experţi medico-legali – este vorba de medicii legiști.
Una dintre dificultăţile majore ale probaţiunii malpraxisului este dată de imposibilitatea frecventă a bolnavului de a demonstra că a fost victima unei erori medicale.
Unul dintre modelele considerate printre cele mai corecte și eficiente de acordare a despăgubirilor către pacienţi în caz de malpraxis presupune, în primul rând, asigurarea obligatorie a spitalelor.
Malpraxisul a ajuns să reprezinte o adevărată problemă de sănătate publică. Societatea modernă trebuie să fie conștientă de responsabilitatea pe care o are pentru găsirea unor soluţii de compensare rapidă și echitabilă a pacienţilor care au fost prejudiciaţi de o eroare medicală.
Introducerea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară, a unor clauze obligatorii în polițele de malpraxis și posibilitatea înțelegerii amiabile între medic, asigurător și pacient sunt câteva din propunerile CMR pentru un sistem mai eficient de gestionare a greșelilor medicale.
Practicarea medicinei defensive este o reală problemă în sfera medicală, iar principalul aspect care conduce spre această strategie este chiar cadrul juridic existent.
Pe parcursul ultimelor câteva luni, conducerea CMR a propus opiniei publice câteva idei noi în materie de malpraxis. Am analizat toate aceste propuneri și dorim să facem câteva precizări.
Iniţiativa Colegiului Medicilor din România (CMR) privind rezolvarea pe cale amiabilă a anumitor speţe de malpraxis a intrat în faza de dezbateri de corp profesional.
Malpraxisul în psihiatrie, rezistenţa la tratament a tulburărilor psihice și asistenţa integrată a adicţiilor sunt doar câteva dintre temele dezbătute sâmbătă, 19 noiembrie, la Forumul Psihiatru.ro.
Colegiul Medicilor din România consideră că actualul sistem al polițelor de malpraxis este ineficient și nu oferă o protecție reală medicilor.
Frica medicinei în secolul XXI este, mai mult decât moartea pacientului, litigaţia. Procesul. Tribunalele. Osânda. În faţa lor ne trebuie garanţii.
Piaţa românească este bogată în ceea ce privește ofertele poliţelor de asigurare în caz de malpraxis. Dar medicii trebuie să manifeste diligenţă atunci când aleg o companie.
Uneori, micile schimbări sunt mai greu de făcut decât cele mari. Pentru că cele mari vin oricum, nu le putem ţine la distanţă la nesfârșit.
Este nevoie de specialiști acreditaţi care să ofere la cerere o opinie competentă, finalizată cu o concluzie care să susţină sau să infirme un caz de malpraxis.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe