Procesele de malpraxis au o încărcare emoţională mare. Părţile implicate într-un astfel de proces trebuie să aibă în vedere că scopul este aflarea adevărului, nu obţinerea unei răzbunări.
Ultimele zile au fost marcate de o serie de știri care prezentau un caz de malpraxis. Dar este oare cu adevărat vorba despre malpraxis în acest caz?
Acuzaţiile de malpraxis, dar și prelucrarea lentă a probelor antidrog sunt doar două dintre situaţiile care au adus recent în discuţie Medicina Legală. Am stat de vorbă despre subiect cu prof. dr. Cristian Stan.
Care sunt principalele chestiuni care îi nemulţumesc pe pacienţii care formulează diverse reclamaţii împotriva medicilor, a asistentelor și așa mai departe?
Din ce în ce mai mulţi pacienţi se consideră victime ale unor cazuri de malpraxis. De partea cealaltă, sunt și medici care nu mai doresc să facă gărzi, invocând riscuri majore din punct de vedere profesional.
În cursul acestei dimineți, șapte medici din cadrul secției Clinice Chirurgie Plastică de la Spitalul Bagdasar-Arseni și-au prezentat demisia din contractele de gărzi, începând cu 1 noiembrie 2023.
Potrivit unui studiu realizat de Colegiul Medicilor din România, 10% dintre cei peste 8.000 de medici respondenţi au suferit o agresiune fizică în legătură cu actul medical efectuat, cei mai expuşi fiind specialiștii sub 35 de ani (13%).
Serviciile medicale sunt asociate cu riscul de prejudiciere a pacientului. Este un paradox ca actul medical făcut pentru a aduce alinare pacientului să fie suspectat ca fiind o intervenţie care face rău pacientului.
Elaborarea și implementarea unei legi a malpraxisului medical reprezintă un act de mare complexitate socială.
În ţările cu sisteme medicale performante au fost implementate, în ultimii 20 de ani, modele de soluţionare extrajudiciară a reclamaţiilor pentru malpraxis.
La nivelul Uniunii Europene nu există încă o definiţie clară a prejudiciului corporal, deși încă din 2003 a fost propusă o scală de evaluare a dizabilităţii.
Termenul malpraxis provine din sistemul juridic anglo-saxon, unde orice practică medicală greșită, ilegală sau neglijentă a fost definită ca malpractice.
În România, malpraxisul reprezintă eroarea profesională generatoare de prejudicii asupra pacientului (Legea 95/2006). Deși termenul „eroare” induce ideea unei greșeli comise de medic, realitatea este mai subtilă de atât.
În ţările est-europene există o singură categorie de experţi medico-legali – este vorba de medicii legiști.
Una dintre dificultăţile majore ale probaţiunii malpraxisului este dată de imposibilitatea frecventă a bolnavului de a demonstra că a fost victima unei erori medicale.
Unul dintre modelele considerate printre cele mai corecte și eficiente de acordare a despăgubirilor către pacienţi în caz de malpraxis presupune, în primul rând, asigurarea obligatorie a spitalelor.
Malpraxisul a ajuns să reprezinte o adevărată problemă de sănătate publică. Societatea modernă trebuie să fie conștientă de responsabilitatea pe care o are pentru găsirea unor soluţii de compensare rapidă și echitabilă a pacienţilor care au fost prejudiciaţi de o eroare medicală.
Introducerea unui corp al experților medicali care să realizeze expertiza judiciară, a unor clauze obligatorii în polițele de malpraxis și posibilitatea înțelegerii amiabile între medic, asigurător și pacient sunt câteva din propunerile CMR pentru un sistem mai eficient de gestionare a greșelilor medicale.
Practicarea medicinei defensive este o reală problemă în sfera medicală, iar principalul aspect care conduce spre această strategie este chiar cadrul juridic existent.
Pe parcursul ultimelor câteva luni, conducerea CMR a propus opiniei publice câteva idei noi în materie de malpraxis. Am analizat toate aceste propuneri și dorim să facem câteva precizări.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
