Prof. dr. Gheorghe Andrei Dan, directorul Simpozionului Heart Rhythm Update, vorbește, în exclusivitate pentru „Viaţa medicală”, despre noutăţile cu care vine ediţia din acest an a Simpozionului, dar și despre realităţi din sistemul medical românesc.
Potrivit unui articol publicat în jurnalul PLOS Pathogens, scris de Leonard C. Harrison și colegii săi, de la Universitatea Melbourne din Australia, o infecție cu rotavirus ar putea să aibă un rol în ceea ce privește diabetul zaharat de tip 1.
Un medicament existent pentru subțierea sângelui ar putea ajuta la întârzierea dezvoltării bolii Alzheimer, potrivit unui nou studiu realizat pe modele de șoareci.
Un nou studiu a analizat informaţiile obţinute de la peste 1.600 de adulţi, iar astfel s-a descoperit că persoanele diagnosticate cu diabet de tip 2 sau hipertensiune arterială au un risc mai mare de deces dacă au dormit mai puţin de 6 ore pe noapte.
Afecţiunile neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer şi boala Huntington au în comun un mecanism de deteriorare a celulelor creierului care ar putea oferi o nouă ţintă pentru tratamentul acestor boli, potrivit unei cercetări.
Integrarea valorilor morale în sectorul medical este un subiect tot mai des amintit, dar poate nu suficient de dezbătut în cadru organizat.
Dr. Teodor Salmen este exemplul că se poate construi o carieră de succes și în România, cu multă muncă și perseverenţă.
Zece reprezentanți ai asociațiilor de pacienți cu boli lizozomale, nou înființate, vor fi pregătiți și asistați în activitatea lor de dezvoltare a organizației, printr-un grant Pal Awads.
Cercetătorii de la Facultatea de Medicină de la Trinity College, din Dublin, au descoperit, pentru prima dată, un familie de proteine care sunt asociate cu valori mai mici ale glucozei serice în cazul pacienților obezi care suferă de diabet de tip 2.
Medicina e sub asediu, dar nu ne pasă prea tare. După „cazul Săpoca”, psihiatria continuă să fie nefastul cap de afiș.
Actualmente director medical la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, prof. dr. Șerban Bălănescu a fost atras de cariera medicală prin exemplul părinţilor săi, ambii medici. Consideră că medicina, în general, și cardiologia, în special, vor fi dominate de progresul tehnologiei.
Deși prevenibile prin vaccinare, unele dintre boli continuă să reprezinte o importantă problemă de sănătate atât la nivel naţional, cât și mondial.
Săptămâna aceasta are loc, la București, a XXVII-a ediţie a Congresului Naţional de Endocrinologie, organizat de Societatea Română de Endocrinologie (SRE).
Hipertensiunea arterială continuă să fie principala cauză a mortalităţii cardiovasculare, atât în Europa, cât și în România.
Cu o tradiţie scurtă în România, de mai puţin de două secole, psihiatria este o specialitate cu multe neajunsuri, care conturează un fenomen ce „depășește medicina”.
Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt boli cronice ale tractului gastrointestinal caracterizate prin episoade de remisiune și episoade de activitate.
Interviu cu prof. dr. Romulus Timar, președinte al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice (SRDNBM)
Bolile inflamatorii intestinale (BII) sunt afecţiuni cronice, cu etiologie încă insuficient cunoscută, care evoluează cu perioade de acutizare și remisiune. Au prevalenţă în creștere inclusiv la vârsta tânără, fertilă.
Viaţa pacienţilor, și nu doar a lor, ar putea fi mai ușoară dacă medicii de familie și cei de alte specialităţi ar comunica mai mult: de exemplu, dacă ar trimite prin e-mail scrisoarea medicală și particularităţile cazului.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe