Acesta a participat vineri, la o conferință de presă prilejuită de lansarea unui proiect dedicat pacienților cu infarct miocardic.

„Pe lângă tratamentul intensiv al fiecărui factor de risc cardiovascular, scăderea cât mai rapidă a LDL-colesterolului (cu atingerea țintelor în cel mult 12 săptămâni), la pacienții ce au suferit un infarct de miocard, reduce rata de complicații cardiovasculare și crește supraviețuirea. Acesta este mesajul pe care noi - ca fundație - dorim să îl transmitem pacienților care au suferit un infarct miocardic”, a spus prof. dr. Dragoș Vinereanu. (foto)

Scopul proiectului este de a implementa metode standardizate de tratament și urmărire a pacienților, reducând astfel incidența evenimentelor recurente.

„Utilizarea unei Scrisori Medicale personalizate la externarea pacienților cu infarct miocardic, cu specificarea țintelor de atins pentru LDL-colesterol, precum și cu asumarea acestora, nu doar de către medicul cardiolog, ci și de către pacient și de către medicul de familie, va reprezenta un succes important, într-un parteneriat pentru viață”, a mai spus președintele Fundației Române a Inimii.

În România, doar 9% dintre pacienții cu factori de risc cardiovascular ating ținta pentru LDL-colesterol, conform rezultatelor unui studiu comunicat recent la Congresul European de Ateroscleroză. Registrul Suedez (SWEDEHEART) arată că 80% dintre pacienții cu infarct miocardic acut au nevoie de cel puțin două medicamente pentru atingerea țintelor de LDL-colesterol (jumătate dintre ei au nevoie de trei medicamente).

Pacienții cu infarct miocardic sunt trimiși, la externarea din centrele de tratament invaziv al evenimentului acut coronarian, către medicii din teritoriu. Controlul rapid și optim al factorilor de risc, în primul rând al nivelului de LDL-colesterol, are un rol vital. 

„Este decisivă, așadar, comunicarea și colaborarea eficientă între cardiolog – pacient – medic de familie și orice optimizare a acestui proces are un rol prioritar! În aceste condiții, Fundația Română a Inimii implementează un model optimizat de Scrisoare Medicală, în cadrul unui proiect dedicat centrelor ce fac parte din Programul de tratament invaziv al infarctului miocardic acut derulat de Ministerul Sănătății”, susțin reprezentanții fundației.

În prima etapă sunt incluse 5 unități sanitare: Clinica de Cardiologie a Spitalului Universitar de Urgență din București, Centrul de Cardiologie din Craiova, Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I.M. Georgescu” din Iași, Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș și Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara.

„Ideea este ca cel puțin jumătate dintre pacienții care au suferit un infarct de miocard să urmeze un program de recuperare cardiovasculară, așa ne propunem în strategie. Ca acest program de recuperare cardiovasculară să fie ajutat de telemedicină, din cauză că telemedicina are deja o legislație și începe să devină un trend la nivel mondial și se poate face foarte bine. Ar fi foarte bine ca 20 - 25% dintre pacienți să beneficieze de programe de recuperare standard, cele clasice, pe care le facem în clinicile de recuperare care există, puține de altfel, de la nivel național, iar restul să poată să facă prin telemedicină, care este foarte eficientă și ajută foarte mult”, a precizat prof. dr. Dragoș Vinereanu.

La rândul său, dr. Rodica Tănăsescu, fost președinte al Societății  Naționale de Medicina Familiei, a pus accent pe rolul medicilor cardiologi în recuperarea pacienților care au suferit un infarct miocardic.

„Implicarea medicilor cardiologi și a medicilor de familie, precum și informarea clară a pacienților cu privire la pașii terapeutici de urmat după un infarct miocardic, sunt priorități ale acestui proiect”, a subliniat dr. Rodica Tănăsescu. (foto)

Conform ultimelor statistici, la fiecare 30 de minute un român moare de infarct miocardic, care este o complicație prevenibilă și tratabilă a aterosclerozei. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate din țara noastră, cu peste 50% din totalul deceselor înregistrate.

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la decesele de cauze prevenibile și tratabile, conform Stării Sănătății în Uniunea Europeană în 2023.