Potrivit Buletinului Naţional Epidemiologic Naţional publicat de ministerul argentinian al Sănătăţii, epidemia este cauzată de infecţiile numeroase din regiunea sa centrală. Aici s-au înregistrat cele mai multe cazuri (61,9% din total), pe locurile următoare fiind regiunea nord-vestică (22,8%) şi regiunea nordică (13,1%).

Numărul acestor cazuri reprezintă 97% din totalul celor 521.746 de cazuri înregistrate pe parcursul întregului sezon de febră denga din 2023, din săptămâna 31 din 2023 până în săptămâna 22 din 2024.

Boala se transmite local în 19 dintre cele 24 de districte ale ţării sud-americane şi a cauzat un total de 365 de decese în acest sezon, din care 355 au fost înregistrate în 2024, transmite Agerpres. 

Decesele au fost raportate „în toate grupele de vârstă”, însă cea mai mare rată de mortalitate a fost înregistrată în rândul persoanelor de peste 80 de ani. O campanie de vaccinare a fost lansată în districtele considerate prioritare şi se adresează cu precădere persoanelor cu vârste cuprinse între 15 şi 39 de ani. 

De asemenea, și în Europa se înregistrează o creştere netă a numărului de cazuri de febră denga, precum şi al altor boli asociate ţânţarilor. Conform Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC), schimbările climatice au creat condiţii mai favorabile pentru răspândirea speciilor invazive.

În 2022, în Uniunea Europeană şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia (zona Spaţiului Economic European - SEE) au fost înregistrate 71 de cazuri, adică „o creştere semnificativă” în raport cu perioada 2010-2021, când au fost înregistrate doar 73 de cazuri.

Numărul cazurilor importate a crescut de asemenea, la 1.572 în 2022 şi 4.900 în 2023, când a atins cel mai înalt nivel al său de la debutul monitorizării europene în 2008.

„Europa constată deja că schimbările climatice creează condiţii mai favorabile pentru răspândirea ţânţarilor invazivi în zone care erau în trecut scutite şi, totodată, infectarea unui număr tot mai mare de persoane cu maladii precum febra denga”, a declarat Andrea Ammon, directorul ECDC, într-un comunicat.

Pentru a limita aceste boli, ECDC consideră că măsurile coordonate de control, cum ar fi plasele de ţânţari, insecticidele şi pulverizarea în locuinţe a unor insecticide cu efect remanent, sunt esenţiale. La acestea se adaugă și îndepărtarea apei stagnante de pe balcoane şi din grădini, precum şi protecţia personală.