Evenimentul, ajuns la a cincea ediţie, va avea loc la București (18-19 octombrie), sub auspiciile Societăţii Internaţionale de Farmacoterapie Cardiovasculară, ale Fundaţiei de Medicină Internă „N. Gh. Lupu”, ale Societăţii Române de Cardiologie și ale UMF „Carol Davila” București.

În perspectiva celor mai recente evenimente organizate în domeniul cardiologiei, care sunt noutăţile pentru anul 2019?

Atât Congresul European, cât și Congresul Naţional cu participare internaţională al Societăţii Române de Cardiologie pun de câţiva ani accentul pe educaţie, pe know-how și pe soluţii practice pentru rezolvarea pacienţilor. Există, desigur, și un loc semnificativ rezervat cercetării originale, dar, din păcate, mai mic decât ne-am dori. Un element central comun a fost prezentarea a cinci noi ghiduri europene de terapie: cele pentru embolie pulmonară, dislipidemii, boală coronariană stabilă, tahicardii supraventriculare și evaluarea pacientului diabetic. Ultimele două ghiduri merită o menţiune specială. Primul reprezintă o revenire, după mai mulţi ani, în condiţiile în care terapia intervenţională a tahicardiilor supraventriculare a evoluat considerabil. Al doilea reprezintă o necesitate practică de mare importanţă, în condiţiile emergenţei unor noi molecule cu virtuţi deosebite pentru tratamentul pacientului diabetic care, așa cum se întâmplă cel mai frecvent, asociază patologie cardiovasculară (inhibitorii de transportor glucoză-sodiu de tip II și analogii GLP). Din păcate, ghidul mult așteptat pentru boala cardiacă ischemică stabilă și-a păstrat titlul care pretează la confuzie, de „Sindroame coronariene cronice”.

Vor fi abordate în cadrul simpozionului subiecte dezbătute recent la Paris și la Sinaia? Cum va fi structurat acest eveniment?

Evident, manifestarea noastră va avea în vedere și problematica importantă discutată la Paris și la Sinaia. Simpozionul, care se întinde pe o zi și jumătate, este structurat pe cinci sesiuni diferite, abordând un spectru problematic de interes larg și în continuă evoluţie: fibrilaţia atrială, terapia antitrombotică, terapia personalizată, dezvoltarea a noi molecule cu valenţe terapeutice, insuficienţa cardiacă și hipertensiunea. Alături de acestea, o noutate este reprezentată de două lecturi speciale susţinute de personalităţi marcante ale cardiologiei internaţionale, profesorii G.Y.H. Lip și J.C. Kaski.

Medicina personalizată și cea de precizie

Ce schimbări majore de perspectivă se anunţă la orizont în cardiologie?

Cea mai importantă schimbare de paradigmă preconizată pentru viitorul apropiat este trecerea de la globalizarea medicinei bazate pe dovezi la „medicina personalizată” și la „medicina de precizie”. Adică, la medicina adresată nevoilor pacientului individual, cu particularităţile lui distincte, și la medicina dedicată ţintelor subtile din geneza și mecanismul bolilor (cum sunt biomarkerii sau mecanismele genetice).

Ce perspective de aplicare a conceptului de medicină personalizată există în domeniul cardiologiei?

Perspectivele sunt foarte mari și există deja exemple concrete de aplicare. Dar, desigur, până la aplicarea largă și la schimbarea conceptuală din mintea practicienilor va mai trece un timp.

Care sunt noutăţile din farmacologia cardiovasculară?

Din păcate, exista o relativă „asimptotare” privind noile molecule pentru terapia cardiovasculară. Explicaţiile sunt multiple și nu le putem prezenta în acest spaţiu. Totuși, câteva molecule revoluţionare apărute în ultima perioadă merită menţionate: între acestea, noua clasă ARNI (n.r.: inhibitorii de receptor de angiotensină și de neprilisină) și medicaţia antidiabetică cu protecţie cardiovasculară despre care am vorbit mai sus. În plus, se dezvoltă conceptele de terapie translaţională și de intersecţie, cum sunt cardio-oncologia, cardio-nefrologia etc.

Nevoia de o schimbare radicală

Vorbim despre mijloace diagnostice și terapeutice noi, dar este capabil sistemul medical românesc să ofere acces la toate aceste medicamente și proceduri inovative?

Despre ce sistem vorbiţi? Despre unul dintre cele mai falimentare din Europa, bazat pe o minimală alocare procentuală din produsul intern brut? Acest sistem este actualmente bazat pe un soi de haiducie, cu iniţiative și sacrificii personale, dar mai ales pe un constant și contraproductiv blocaj politic. Nu cred în repararea sistemului medical românesc, ci doar în schimbarea lui radicală. Până atunci, și pacienţii, și noi, doctorii, rămânem într-o lungă și dureroasă așteptare și într-un soi de medicină defensivă.

Care sunt dorinţele și așteptările dv. de la cardiologia românească în viitor?

Aștept și cred că este posibil pentru cardiologia românească să-și recucerească competitivitatea deplină cu cardiologia internaţională, așa cum s-a întâmplat la începutul secolului trecut. Nu consider atât de grav exodul de medici din România, cât mai degrabă impardonabilă lipsa unor oferte valide care să stimuleze repatrierea unei părţi din această masă valorică, care, împreună cu valorile tinere rămase în ţară, să formeze masa critică pentru noul „boom”.

Conform vorbei „doar cunoscând trecutul, vom putea construi viitorul”, care sunt pietrele de temelie ce nu ar trebui omise de medicii cardiologi în formarea lor profesională?

Nu este un secret pentru nimeni că – și, din nou, spun, „din păcate” –, există un regres și în învăţământul românesc. Medicii de orice categorie trebuie să aibă mereu clar în minte că expertiza lor se bazează pe cultură medicală, pe gestică și atitudine medicală și gândire medicală. De asemenea, apetitul crescând pentru aplicarea tehnologiei medicale nu ar trebui să estompeze setea de continuă cunoaștere într-o specialitate în continuă mișcare. Așa că, amintindu-mi un slogan emis cândva de o personalitate de tristă amintire, nu pot decât să repet: „Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!”.