Autentificare

Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta

Căutare:

Căutare:

Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Infecția cu SARS-CoV-2 din perspectiva pacientului pediatric

Viața Medicală
Dr. Alexandra GUȚĂ vineri, 15 mai 2020

Infecția cu noul coronavirus afectează mai rar copilul, majoritatea acestor infecții sunt asimptomatice și nu este nevoie de spitalizare. Foarte puține cazuri necesită asistență medicală în secțiile de terapie intensivă.

sars-cov-2- la copiiSăptămâna trecută a avut loc webinarul ,,Pandemia COVID-19 din perspectiva pacientului pediatric” pe platforma MedicHub, platformă dedicată profesioniștilor în sănătate.

Întâlnirea online a fost coordonată de prof. dr. Doina Pleșca, președintele Societății Române de Pediatrie. Principalele aspecte discutate au avut drept țintă particularitățile infecției la copil.

Nu există dovezi ale transmiterii verticale a virusului de la mamă la făt. Nu a fost identificat virusul în lichidul amniotic, placentă sau în sângele din cordonul ombilical. În situația în care o gravidă este cunoscută ca fiind infectată cu noul tip de coronavirus, nu se recomandă nașterea pe cale naturală, pentru că nou-născutul se poate infecta prin picături de salivă sau din contactul cu materiile fecale.

De asemenea, nașterea în apă este și ea contraindicată. Chiar dacă virusul nu poate fi transmis prin laptele de mamă, alimentația la sân în perioada în care mama e infectată este controversată. Nou-născuții nu par să dobândească boli severe în urma infecției cu noul coronavirus.

Numărul copiilor spitalizați pozitivi pentru SARS-CoV-2 este foarte mic, iar cei care necesită terapie intensivă sunt și mai puțin numeroși. Frecvent, copiii dobândesc boala din cadrul familial și pot participa la transmiterea în comunitate a virusului. Ei sunt purtători de durată, iar virusul poate stagna la nivelul tranzitului intestinal și eliminat timp îndelungat.

Copiii au simptomatologie redusă

Durata de la contactul infectant până la apariția simptomatologiei este de 2-14 zile. S-a observat că simptomatologia este mult mai diminuată la populația pediatrică spre deosebire de adulți.

Dintre simptome, tusea și febra sunt cele mai frecvente. În anumite cazuri, debutul poate fi reprezentat de apariția simptomelor gastrointestinale (greață, vărsături, diaree sau durere abdominală).

Prof. dr. Doina Pleșca a explicat în cadrul webinarului de ce copiii par să fie mai puțin afectați. Un prim aspect este acela că sistemul imun celular și umoral al copilului este încă în dezvoltare și prin urmare va răspunde imunologic limitativ, împiedicând reacția inflamatorie determinată de SARS CoV-2.

prof. dr. Doina PleșcaPe de altă parte, virusul pătrunde în organism prin aderarea la receptorii ACE-2 (angiotensin-converting enzyme 2). Expresia receptorilor ACE-2 este mai redusă la copil față de adult. Expresia acestui tip de receptori cunoaște o mare variabilitate de la o populație la cealaltă, ea fiind influențată și de vârstă, rasă sau boli subiacente.

Nu în ultimul rând, copiii sunt expuși în primii ani de viață la infecții, un număr de 6–8 infecții respiratorii virale anuale sunt considerate normale, iar unele dintre acestea pot fi chiar cu alte serotipuri de coronavirusuri. Astfel, copiii pot avea niveluri plasmatice crescute de imunoglobuline care pot fi îndreptate și împotriva noului serotip.

Managementul paraclinic

Șef lucr. dr. Ana Maria Davițoiu a prezentat o lucrare prin care a explicat pașii în stabilirea diagnosticului pozitiv al infecției cu SARS-CoV-2 la pacienții pediatrici și evaluarea paraclinică a acestora. Limfopenia apare la 83% dintre pacienții pediatrici.

Severitatea este relevată de creșterea transaminazelor (TGO, TGP), creșterea reactanților de fază acută (VSH, CRP), limfopenie și neutrofilie. Creșterea procalcitoninei este asociată cu un prognostic nefavorabil.

Utilizarea evaluării imagistice la cazurile asimptomatice sau cu forme ușoare de boală este controversată, nu se recomandă utilizarea acesteia în scop diagnostic sau de screening. Radiografia toraco-pulmonară poate evidenția opacități pulmonare bilaterale periferice.

Se recomandă utilizarea aparatelor portabile, la patul bolnavului, pentru efectuarea radiografiei toraco-pulmonare. La populația pediatrică imaginile radiologice sunt similare cu cele ale adultului, dar au amploare mai mică și de cele mai multe ori boala se soluționează cu restitutio ad integrum.

Utilizarea ibuprofenului

La începutul lunii martie a fost lansată o alertă în ceea ce privește utilizarea ibuprofenului la pacienții cu infecție cu coronavirus, care a determinat ca Organizația Mondială a Sănătății să dispună realizarea unei meta-analize pentru a verifica această ipoteză. Nu s-a putut dovedi că utilizarea sa în infecțiile respiratorii virale este asociată cu utilizarea serviciilor de urgență pentru combaterea efectelor adverse.

La copii se pot folosi pentru combaterea febrei sau durerii atât ibuprofen, cât și paracetamol, în doza cea mai mică și pe o perioadă cât mai scurtă de administrare. De asemenea, în cazul pacienților care necesită tratament de fond cu antiinflamatoare nesteroidiene nu se recomandă oprirea bruscă a terapiei.

În ceea ce privește ghidurile de tratament al pacienților de vârstă pediatrică infectați cu SARS-CoV-2, nu există studii, ci doar cazuri sau serii de cazuri.

Impactul pandemiei asupra copiilor

Consecințele pe termen mediu și lung pe care pandemia le poate avea asupra copiilor sunt greu de apreciat și soluționat. Criza socio-economică produsă în ultimele luni va afecta copiii de orice vârstă, iar cu cât țările vor fi mai sărace, cu atât impactul va fi mai puternic.

Pe lângă aspectele medicale, adâncirea sărăciei și criza învățământului vor influența în mod negativ dezvoltarea copiilor. Sărăcia și diferențele economice instalate ca urmare a crizei produse de pandemie vor genera sute sau zeci de mii de decese suplimentare.

Prof. dr. Doina Pleșca atrage atenția asupra faptului că din cele 188 de țări în care școala a fost întreruptă, în 143 de țări existau programe prin care copiii primeau o masă pe zi. Astfel, poate avea loc o creștere a cazurilor de malnutriție.

La polul opus, obezitatea este o altă epidemie prin care trece în prezent populația pediatrică. Numărul copiilor obezi a crescut de zece ori față de cifrele din 1975, astăzi peste 213 milioane de copii din întreaga lume fiind supraponderali.

Obezitatea instalată la vârstă mică are consecințe asupra viitorului adult, un adult care va dezvolta HTA, diabet zaharat, sindrom metabolic și afecțiuni musculo-scheletale. În contextul distanțării fizice, există riscuri mari pentru accentuarea acestei patologii la vârstă mică, astfel încât exemplul familial este important.

Etichete: Prof. dr. Doina Pleșca SARS–CoV–2 noul coronavirus coronavirus la copii OMS

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC