Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  Evenimente  »  REUNIUNI

Clinica virtuală pentru diabet zaharat și impactul infecției cu SARS-CoV-2

Viața Medicală
Dr. Roxana DUMITRIU vineri, 2 octombrie 2020

Pacienţii cu diabet zaharat sunt printre cei cu risc crescut de deces prin COVID-19. Boala cronică de rinichi se află și ea printre factorii agravanţi în infecţia cu SARS-CoV-2. Din fericire, există mijloace prin care evoluţia acestor boli să fie controlată.

Asociaţia Europeană pentru Studiul Diabetului ( EASD) și-a organizat cea de-a 56-a întâlnire anuală în perioada 21-25 septembrie, în online. Peste 20.000 de participanţi din întreaga lume s-au înregistrat la eveniment. Au fost prezentate cele mai noi informaţii privind managementul diabetului zaharat și stadiul actual al cercetărilor privind efectele infecţiei cu SARS-CoV-2 la pacienţii cu diabet zaharat. În continuare, vă prezentăm câteva dintre acestea.

Vital pentru pacienţii  cu boală renală cronică

        Dapagliflozin, un inhibitor de SGLT2 destinat tratamentului diabetului zaharat, reduce riscul de apariţie a insuficienţei renale, a insuficienţei cardiace și a decesului la pacienţii cu boală renală cronică, arată un nou studiu DAPA-CKD prezentat în cadrul Întâlnirii anuale a EASD. Rezultatele acestui studiu pot fi regăsite și în New England Journal of Medicine.

        La nivel mondial, peste 700 de milioane de persoane au fost diagnosticate cu boală renală cronică, iar acești pacienţi prezintă un risc crescut de evenimente cardiovasculare fatale. Studiul DAPA-CKD, randomizat, a inclus 4.304 pacienţi cu o rată de filtrare glomerulară cuprinsă între 25 și 75 ml/min/1,73 m2 și cu un raport albumină-creatinină urinară de 200-5.000 mg/g. Pacienţii au primit dapagliflozin sau placebo, iar endpoint-ul primar compozit a fost estimarea declinului ratei de filtrare glomerulară cu cel puţin 50%, boală renală cronică în stadiul final, sau deces.

        Având în vedere efectul clar pozitiv al medicamentului, Comitetul independent de monitorizare a datelor a decis sistarea studiului. Pacienţii cărora le-a fost administrat dapagliflozin au avut un risc cu 44% mai mic de a prezenta un declin al funcţiei renale cu 50% sau mai mult, sau alte evenimente cardiovasculare ori renale. În plus, riscul de deces de orice cauză a fost cu 31% mai mic la cei care au primit dapagliflozin. Autorii subliniază că, potrivit rezultatelor studiului, persoanele cu boală renală cronică tratate cu dapagliflozin au un risc semnificativ mai mic de a le avansa boala, sau de a deceda din cauze cardiovasculare. Reducerea semnificativă a mortalităţii pacienţilor care au fost trataţi cu dapagliflozin demonstrează că acest medicament este vital în managementul pacienţilor cu afectare renală.

Mersul pe bicicletă scade mortalitatea

        Antrenamentele fizice de tip high-intensity îmbunătăţesc sensibilitatea la insulină și compoziţia corporală. Conform studiului condus de dr. Mathias Ried-Larsen și colegii acestuia de la Centrul de cercetare a activităţii fizice Rigshospitalet din Copenhaga, Danemarca, mersul pe bicicletă poate fi recomandat pacienţilor cu diabet zaharat, pe lângă exerciţiile fizice recomandate în mod obișnuit.

        Pornind de la faptul că riscul de deces prematur din cauze cardiovasculare este ridicat la pacienţii cu diabet zaharat, cercetătorii încearcă să identifice măsuri eficiente de a reduce acest risc. Studiul prospectiv realizat în Danemarca a fost realizat între anii 1992 și 2000 și s-a bazat pe aplicarea a două chestionare la distanţă de câţiva ani în opt ţări europene. Au răspuns în integralitate la chestionarele aplicate 5.506 pacienţi. Au fost investigate toate cauzele de mortalitate, inclusiv cele cardiovasculare.

        De asemenea, au fost analizate: timpul mediu destinat mersului pe bicicletă (măsurat în minute/săptămână) și schimbarea opţiunii de a merge sau nu pe bicicletă între momentul primului chestionar și al celui de-al doilea. Au fost înregistrate 1.684 de decese, iar persoanele care mergeau pe bicicletă au avut un risc de deces cu 24% mai mic.

        Autorii au concluzionat că mersul pe bicicletă este asociat cu scăderea mortalităţii la persoanele diagnosticate cu diabet zaharat, independent de alte tipuri de activităţi fizice practicate. De aceea, ar trebui să fie recomandat tuturor pacienţilor.

COVID-19 și diabetul zaharat

        Potrivit unui raport publicat recent în The Lancet Diabetes and Endocrinology, bazat pe datele unui studiu populaţional efectuat în Marea Britanie, din cei peste 60 de milioane de pacienţi înregistraţi în cadrul sistemului de sănătate, 0,4% aveau diabet zaharat de tip 1 și 4,6% diabet zaharat de tip 2. Din cele peste 24.000 de decese cauzate de COVID-19, 30% au fost înregistrate la pacienţii cu diabet zaharat. Se pare că pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 au avut un risc de trei ori mai mare de deces, iar cei cu diabet zaharat de tip 2 de două ori mai mare, în cazul apariţiei infecţiei cu SARS-CoV-2, comparativ cu populaţia sănătoasă.

        Prof. dr. Juliana Chan de la Universitatea din Hong Kong și Spitalul Price of Wales, Shatin, din Hong Kong, China, consideră că: „factorii de risc majori pentru mortalitate includ vârsta înaintată, afecţiunile cronice, obezitatea, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, boala renală cronică dar și deprivarea socială, grupurile etnice minoritare și lipsa accesului la servicii medicale. Aceste elemente, care frecvent coexistă, subliniază complexitatea afecţiunii COVID-19”.

        În ciuda perioadei destul de scurte de la începutul pandemiei, o căutare pe PubMed a sintagmei „COVID-19 și diabet” va afișa peste 1.800 de publicaţii: „Multe dintre aceste lucrări indică o relaţie strânsă între un nivel crescut al glicemiei și evoluţia bolii: necesitatea ventilării mecanice, internarea în unitatea de terapie intensivă și decesul pacienţilor diagnosticaţi cu COVID-19”. Într-un Consens publicat în  The Lancet Diabetes and Endocrino­logy experţii internaţionali cer optimizarea controlului glicemic la acești pacienţi. În plus, se pare că SARS-CoV-2 afectează și celulele beta pancreatice și poate cauza decompensarea diabetului zaharat.

Insulina cu administrare săptămânală

        Insulina icodec este un nou analog de insulină cu un timp de înjumătăţire de 196 de ore și este prima insulină bazală cu administrare săptămânală. Un grup de cercetători canadieni au efectuat un studiu randomizat dublu orb cu durată de 26 de săptămâni, cu scopul de a evalua eficacitatea și siguranţa administrării insulinei icodec săptămânal versus administrarea insulinei glargine U100 zilnic la pacienţii cu diabet zaharat, naivi din punctul de vedere al insulinoterapiei.

        Acești pacienţi aveau un control glicemic precar, cu HbA1c între 7 și 9,5%, trataţi cu metformin asociat sau nu cu inhibitori de dipeptidil peptidază. Au fost administrate doze de câte 70 de unităţi săptămânal versus 10 unităţi zilnic cu titrarea dozelor înainte de micul dejun (glicemie à jeun ţintă stabilită la 70-108 mg/dl). Insulina icodec a fost administrată la 125 pacienţi, iar restul de 122 au primit insulină glargine.

        După 26 de săptămâni, HbA1c medie a fost de 6,7% în grupul cu icodec versus 6,9% în grupul tratat cu insulină glargine U100. Nu au fost diferenţe statistic semnificative din punctul de vedere al scăderii HbA1c. Frecvenţa episoadelor hipoglicemice a fost scăzută. Icodec este prima insulină cu administrare săptămânală cu efecte și eficacitate similare insulinei glargine. Avantajele acesteia sunt reprezentate de complianţa și aderenţa pacienţilor la tratament.

SARS-CoV-2, trigger pentru diabetul zaharat de tip 1

        Aspecte particulare ale infecţiei cu SARS-CoV-2 au fost identificate la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1. Prof. dr. Catarina Limbert de la Spitalul de Doña Estefânia din Lisabona, Portugalia subliniază că anumite virusuri pot contribui la debutul diabetului zaharat de tip 1, iar SARS-CoV-2 trebuie adăugat pe listă: „Până în acest moment, studii multicentrice nu au identificat o creștere a cazurilor noi (...), însă criza COVID-19 a amplificat severitatea simptomelor de la debutul diabetului zaharat de tip 1, dublând numărul pacienţilor internaţi pentru cetoacidoză diabetică în timpul perioadei de lockdown”.

        Un studiu populaţional din Marea Britanie, ce a inclus 23.804 cazuri de COVID-19 în perioada 1 martie-1 mai 2020, a evidenţiat faptul că riscul de deces la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 a fost de trei ori mai mare comparativ cu cei cu diabet zaharat de tip 2. Vârsta medie la deces a fost de 78 de ani la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 și 72 de ani la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1.

        Pandemia de COVID-19 a adus și anumite avantaje în managementul pacienţilor cu diabet zaharat de tip 1. A fost utilizată telemedicina, iar pacienţii au utilizat mai mult tehnologia (senzori, pompe etc.) pentru a-și îmbunătăţi controlul glicemic.

Etichete: EASD dapaglifozin diabet zaharat covid sport

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
Avem două tipuri de abonamente anuale:
• Tipărit + digital – 200 de lei
• Digital – 129 lei

Prețul include TVA și taxele poștale de expediere a ziarului.
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
• Colegiul Medicilor Dentiști din România – 5 ore de EMC
• Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
• OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
• OAMGMAMR – 5 ore de EMC