Societatea Română de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice (SRDNBM) a lansat o campanie de educare și informare a populaţiei în ceea ce privește complicaţiile diabetului zaharat (DZ). Aceasta a fost anunţată în cadrul unei conferinţe de presă organizate în contextul Zilei Mondiale a Diabetului. „Campania oferă informaţii, recomandări și sfaturi utile acordate de 30 de colegi de-ai mei, 30 de specialiști din cadrul SRDNBM, care s-au implicat în realizarea a 30 de materiale video, care vor fi difuzate pe un post de televiziune, începând de mâine [15 noiembrie], timp de zece zile”, a anunţat prof. dr. Gabriela Radulian, președinta SRDNBM.

Deși în România s-au înregistrat progrese importante în gestionarea DZ, mai sunt încă multe de făcut în acest sens, a arătat dr. Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European: „România are încă multe de îmbunătăţit în ceea ce privește conștientizarea populaţiei, depistarea precoce, campaniile de prevenţie și apoi în ceea ce privește eficienţa tratamentului împotriva diabetului, mai ales a DZ de tip 2”.

Monitorizarea este foarte importantă

Referitor la prevenţie, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel a subliniat că este foarte important ca părinţii să-și monitorizeze copiii pentru a putea identifica eventualele semne ale diabetului, precum consumul excesiv de lichide sau urinarea frecventă: „Diabetul a rămas o boală parșivă, în ciuda faptului că, în ziua de astăzi, tehnologia ne ajută foarte mult. Nu mai seamănă diabetul de azi cu cel de acum 30-40 de ani. A rămas o boală parșivă pentru că, până să te omoare, (...) poţi să faci infarct fără să te doară, îţi strici ochii, rinichii (...). Și asta o face în timp. Și aici noi putem interveni, în primul rând prin a-i învăţa pe părinţi să-și urmărească propriii copii”.

Pornind de la acest aspect, prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii, a arătat că este necesară realizarea unor studii privind nivelul de informare a populaţiei despre ceea ce înseamnă un stil de viaţă sănătos sau despre riscurile care duc la apariţia diabetului. El a anunţat și că se lucrează la dezvoltarea unui concept integrat, care să nu se refere exclusiv la tratament și monitorizare, ci să ducă la dezvoltarea unei politici preventive.

Task force pentru servicii mai bune

În acest context, dr. Andrei Baciu, președintele CNAS, a anunţat lansarea unui task force care va avea rolul de a facilita un acces cât mai echitabil la servicii medicale pentru persoanele cu DZ: „[Trebuie să vedem] care sunt serviciile medicale care lipsesc într-o anumită regiune, care sunt serviciile pe care ne dorim să le furnizăm într-o altă regiune, care sunt realmente priorităţile. (...) [Trebuie] să știm exact de la ce plecăm și unde vrem să ajungem”.

Totodată, el a anunţat că, în prezent, de Programul naţional de diabet zaharat beneficiază 1.120.000 de pacienţi. Acesta este programul cu cel mai mare număr de pacienţi, derulat de CNAS. „Este unul dintre programele care s-a bucurat de îmbunătăţiri semnificative, poate cea mai importantă fiind (...) descentralizarea accesului la materiale şi echipamente necesare tratării pacienţilor. O altă îmbunătăţire este că, începând din 2020, medicii de familie pot prescrie direct accesul la o anumită terapie”, a punctat acesta.