Prof. dr. Dragoș Negru este medic primar radiologie și imagistică medicală și coordonatorul Centrelor de Imagistică Medicală Arcadia.

Iubesc enorm meseria asta și, dacă ar fi să o iau de la capăt, tot radiologie aș alege. Îmi place foarte mult că suntem din ce în ce mai utili pacienţilor noștri, prin precizia diagnosticelor. Asta înseamnă un tratament mai bun pentru pacienţi și, implicit, stabilirea unui prognostic.

Este șeful disciplinei Radiologie – Imagistică Medicală la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. A fost președinte al Societăţii de Radiologie și Imagistică Medicală din România.

Centrele de imagistică medicală pe care le coordonează utilizează deja o tehnologie revoluţionară, sistemul RMN 3 Tesla.

Care sunt avantajele pe care le oferă rezonanţa magnetică cu 3 Tesla?

Aparatele care au un magnet de 3 Tesla sunt de două ori mai puternice decât ceea ce aveam până acum. Au un raport semnal-zgomot mult mai bun, ceea ce are implicaţii directe în două sensuri: pe de o parte, există o rezoluţie spaţială mult mai bună, ceea ce reprezintă un element esenţial pentru detectarea leziunilor în structuri anatomice foarte mici sau complexe.

Pe de altă parte, s-a îmbunătăţit extraordinar rezoluţia temporală a aparatului, ceea ce a determinat o creștere a vitezei de explorare. Practic, un flux mai mare de examinări cu un timp mai mic de examinare pentru pacient. Și astfel, implicit, un confort mai bun.

Ce afecţiuni pot fi identificate cu RMN 3 Tesla?

Rezonanţa magnetică de 3 Tesla, prin calităţile intrinseci ale imaginii, ne ajută foarte mult în patologia neurologică, musculoscheletală, în patologia genitală masculină și feminină. În mod cert, tehnica devine din ce în ce mai importantă și în alte patologii: colorectală, hepatică, bilio-pancreatică și cardiacă.

Ce pregătire trebuie să facă un medic pentru a ști să utilizeze RM corect?
Până anul trecut, în ţara noastră, ca să poţi să lucrezi în rezonanţă magnetică era obligatoriu să ai un curs de trei luni într-un centru autorizat și apoi să dai un examen de competenţă.

Atât la RMN, cât și la CT. Examenul de competenţă și cursurile acestea erau făcute în centrele universitare medicale tradiţionale din România: București, Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Craiova și Târgu Mureș.

Cunoștinţele necesare, dobândite în rezidenţiat

Ce s-a schimbat între timp?

Împreună cu colegii mei din Societatea de Radiologie și Imagistică Medicală din România și cu Comisia de Radiologie a Ministerului Sănătăţii am reușit să obţinem, anul trecut, ca această competenţă să fie dobândită prin examenul de specialitate, lucru care aduce România în sfârșit în rândul statelor europene.

Cu alte cuvinte, rezidenţii noștri de radiologie și imagistică medicală învaţă această tehnică în decursul celor cinci ani de rezidenţiat și, apoi, prin dobândirea titlului de medic specialist, pot să lucreze rezonanţă magnetică nucleară.

Au toate cunoștinţele necesare pentru a lucra rezonanţă magnetică nucleară – la fel și tomografie computerizată, ecografie și radiologie convenţională.

Care au fost cele mai dificile cazuri pe care le-aţi diagnosticat cu RMN 3 Tesla?

Cred că cele mai dificile cazuri, din punctul meu de vedere, care mi-au oferit cele mai mari satisfacţii de diagnostic au fost reprezentate de tumori foarte-foarte mici, mă refer la milimetri: 5-7 mm. Tumori din sfera genitală feminină, respectiv cancere de col uterin, dar și [din sfera genitală] masculină, respectiv cancere de prostată.

Oamenii se tem că RMN îi iradiază

Pacienţii vin cu tot felul de idei de pe așa-zisul „Dr. Google”?

Categoric. (râde) E foarte adevărat că pacienţii noștri, astăzi, sunt mult mai informaţi despre boală decât acum 10-15 ani, și aici internetul are un rol extrem de important. Din păcate, informaţiile nu provin totdeauna din surse pe care le putem considera demne de încredere.

De exemplu, eu primesc foarte multe întrebări [de tipul] „Dacă RMN-ul iradiază?”. Îi explic foarte clar [pacientului] că niciodată un examen prin rezonanţă magnetică nucleară nu produce iradierea organismului, pentru că nu utilizează radiaţii X.

Deci, este un examen pe care îl putem repeta de foarte multe ori, la intervale foarte scurte de timp, fără a determina vreun fel de probleme.

Ce alte mituri demontaţi?

Primesc întrebări destul de multe și [astfel] îmi dau seama că există o confuzie între contrastul pe care noi îl injectăm la tomografie și contrastul pe care îl înjectăm la RM. Sunt pacienţi care au avut alergii la contrastul de la CT, care este pe bază de iod.

Acest lucru este totalmente inofensiv din punctul nostru de vedere, întrucât noi injectăm la rezonanţa magnetică [substanţă de] contrast care are ca bază metale rare. Deci cu totul altceva.

Interes mare pentru radiologie

Ce le spuneţi studenţilor despre domeniul dvs.?

Încerc să le arăt frumuseţea acestei discipline, bazată și pe formidabilul salt tehnologic din ultimii 30 de ani.  Încerc să le explic că orice fel de diagnostic clinic trebuie să aibă la bază, apoi, o explorare radiologică capabilă să confirme sau să infirme suspiciunea de diagnostic.

Există în mod clar un interes deosebit al studenţilor pentru radiologie. Le cer să fie serioși, să înveţe foarte bine indicaţiile și contraindicaţiile fiecărei metode radioimagistice, pentru fiecare tip de patologie.

Ce trăsături ar trebui să aibă un bun medic radiolog?

Radiologul trebuie să aibă o pregătire medicală generală temeinică. Este extrem de importantă cunoașterea elementelor de anatomie, de fiziopatologie, morfopatologie, a noţiunilor de chirurgie și de medicină internă.

Pentru a fi un radiolog bun trebuie să fii, obligatoriu, meticulos, onest, perseverent, un om de echipă și un foarte bun comunicator, atât cu pacienţii, cât și cu colegii.

E o disciplină unde trebuie să știi toată anatomia, de la vertex la haluce, toate patologiile posibile și semiologia fiecărei boli, prin fiecare metodă radio-imagistică. E o disciplină grea și ca să fii un radiolog bun trebuie să
muncești enorm.