Anul 2024 a înregistrat, încă din prima sa lună, depășirea bornei de 100 de transplanturi de celule stem hematopoietice realizate în Compartimentul de Transplant Medular al Spitalului Universitar de Urgenţă București (SUUB). Transplantul cu numărul 100 a fost realizat la un pacient cu transplant în tandem pentru mielom multiplu. În ultimii cinci ani au fost trataţi, având indicaţie de transplant, 110 pacienţi cu mielom multiplu, limfom Hodgkin și non-Hodgkin și au fost efectuate peste 200 de proceduri de recoltare de celule stem.

În cadrul conferinţei organizate la începutul lunii aprilie, la SUUB, care evidenţia realizarea celor peste 100 de transplanturi medulare, prof. dr. Horia Bumbea, coordonatorul Compartimentului de Transplant Medular, spunea că această metodă de terapie celulară de înaltă performanţă crește  șansele de răspuns terapeutic la pacienţii cu risc înalt și la cei care pierd răspunsul la terapia standard. În ce constă această procedură, ce indicaţii are, dar nu numai ne explică în cele ce urmează profesorul Bumbea.

Carte de vizită:

• Absolvent al Facultăţii de Medicină Generală a UMF „Carol Davila” București (1994)
• Medic primar Hematologie clinică
• Doctor în știinţe medicale
• Profesor universitar la UMF „Carol Davila” București
• Coordonator al Compartimentului Clinic Transplant Medular din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă București 
• Președinte al Asociaţiei de Citometrie din România
• Vicepreședinte al Societăţii Române de Hematologie

În ce constă această metodă de terapie celulară?
Transplantul de celule stem hematopoietice (CSH) este o procedură de consolidare a răspunsului terapeutic utilizată, în general, în hemopatiile maligne. Ea constă în infuzia celulelor stem pentru a reface hematopoieza pacientului care primește tratamentul de condiţionare. Transplantul poate fi autolog, cu celule stem proprii, sau allogenic, de la donator compatibil HLA (n.r. antigenul leucocitar uman) înrudit sau neînrudit.

Unde se situează România, comparativ cu media europeană, în ceea ce privește accesul la tran­splantul de CSH?
Accesul la transplantul de CSH se evaluează prin numărul de paturi raportat la populaţia ţării, iar din acest punct de vedere, România este încă sub media europeană. Listele de așteptare cu pacienţi care trebuie să primească această procedură sunt un alt indicator care se corelează cu numărul de paturi de transplant disponibile. Acest indicator arată că în România încă nu se acoperă nevoia de transplant medular pentru toţi pacienţii.

Rata anuală în România: peste 300 de transplanturi

Când a început activitatea în Compartimentul de Transplant Medular pe care îl coordonaţi?
Compartimentul a fost acreditat în octombrie 2018 și primul tran­splant de CSH a fost realizat în noiembrie 2018. Activitatea prin buget naţional a început în noiembrie 2019.

Cui se adresează acest compartiment?
Întrucât derulează Programul naţional de sănătate, subprogramul de transplant de celule stem hematopoietice, compartimentul de la SUUB primește pacienţi cu indicaţie de transplant de la toate centrele din ţară.

Cine are indicaţie pentru astfel de transplanturi?
Transplantul de CSH este indicat la adulţi, în general pacienţilor cu hemopatii maligne, cum ar fi leucemiile, sindroamele mielodisplazice, limfoamele sau mielomul multiplu, dar și pacienţilor cu anemie aplastică sau, mai rar, hemoglobinurie paroxistică nocturnă.

Câte transplanturi s-au realizat până acum la SUUB, respectiv în România?
La începutul acestui an s-a efectuat al 100-lea transplant în Compartimentul de la SUUB. Beneficiar a fost un pacient cu mielom multiplu, care a primit transplant autolog în tandem pentru mielom multiplu. În 2023, Institutul Clinic Fundeni a depășit deja 2.000 de transplanturi de CSH, iar în ultimii ani rata anuală în ţara noastră a fost de peste 300 de transplanturi în cele șase centre existente.

Care sunt nevoile pentru astfel de proceduri în România? Ce s-ar putea face pentru a le acoperi? 
În prezent, centrele de transplant din România au liste de așteptare semnificative cu pacienţi care trebuie să primească această procedură. În primul rând, este necesară creșterea numărului de paturi pentru transplant. De asemenea, asigurarea personalului necesar, normat corespunzător nevoilor de îngrijire a acestor pacienţi.

Ce presupune îngrijirea acestor pacienţi?
Procedura de transplant cu CSH este o consolidare a răspunsului terapeutic, iar dozele înalte de chimioterapie care se administrează pentru eliminarea bolii reziduale induc o condiţie de imunosupresie severă. 

Deci, este necesară izolarea pacientului în camera sterilă, pentru minimizarea complicaţiilor infecţioase asociate aplaziei severe induse de transplant. Pacientul este iniţial evaluat pentru portajul bacterian și monitorizat permanent până la recuperarea hematopoiezei. În cazul allogrefei se adaugă terapia imunosupresoare pentru controlul bolii de grefă contra gazdă.

Standardul de terapie celulară în hemopatiile maligne

Cu dotarea actuală, ce servicii poate asigura centrul de la SUUB?
În prezent, compartimentul este acreditat pentru transplantul autolog și allogenic. Până în prezent s-au realizat peste 100 de proceduri de autogrefă în centrul nostru și încă există listă de așteptare pentru această procedură pentru pacienţi cu mielom multiplu și limfoame. Practic, serviciile oferite aici sunt: afereză de celule stem hematopoietice, transplant de celule stem hematopoietice, imunoterapie și terapii cu anticorpi bispecifici. 

În laboratorul de celule stem se realizează numărătoarea de celule stem hematopoietice din sânge integral și din grefoanele de celule stem hematopoietice, evaluarea răspunsului și a bolii minime reziduale prin imunofenotipare prin citometrie în flux. De asemenea, laboratorul de biologie moleculară asigură analiza prin tehnici de PCR, secvenţiere clasică și de nouă generaţie a patologiilor hematologice, dar și analiza reactivării virale la pacienţii transplantaţi.

Mai poate fi extinsă gama de servicii? 
Noile terapii bazate pe imunoterapie au impus în ultimii ani terapiile cu anticorpi bispecifici și terapii cu limfocite T chimerice (CAR-T). Acestea din urmă sunt în general efectuate în centrele de transplant de celule stem hematopoietice care au logistica necesară procedurilor bazate pe procesarea celulară. Bineînţeles că în viitor ne propunem și noi implementarea acestor terapii în centrul de la SUUB.

Cum vedeţi viitorul transplantului de CSH în România?
Această procedură rămâne un standard de terapie celulară necesară în special în leucemiile acute. Ea s-a menţinut în timp și s-a dezvoltat, astfel încât modularea sistemului imun i-a îmbunătăţit rezultatele. În România este necesară creșterea numărului de paturi, astfel încât unităţile de transplant de CSH să poată prelua din ce în ce mai mult și terapiile CAR-T. Aceste terapii vor intra tot mai mult în tratamentul hemopatiilor maligne.