Astenici, supraponderali și hipokinetici, mulţi dintre tinerii pe care îi observ în universităţi sau în spaţiile comerciale cu mai mult de un nivel nu-și pot transporta singuri trupurile de la un etaj la celălalt fără ajutorul unui elevator.

Dacă s-ar monta în oraș trotuare rulante, cred că ar fi primii care le-ar folosi. Hrăniţi cu linguriţa de părinţi, din pruncie-n durdulenie, au fost mereu purtaţi, într-un car, ca leneșul din povestea lui Creangă, dar nu la spânzurătoare, ci înspre și mai mare îndestulare.

Duși de mici la junk-food-ul de pe costișă, îndopaţi cu nuggets și licori brune și bolborositoare, trântorii digitali care au devenit trăiesc bine unde-s muieţi posmagii. „Ce mai atâta grijă pentru astă pustie de gură!”, așa a grăit leneșul și a preferat să fie suit în ștreang.

Tândăliţii brudii de amu cată cu mare sinchiseală dumicaţii expediaţi de peste Ocean și scufundaţi în băile cu lichid încins. Își pregătesc zilnic șleaul. Cu fiecare îmbucătură își urcă trupul mai înspre juvăţ.
Că nu-i învaţă părinţii, că nu le-o spune școala, asta o știm. Că-i puternică promovarea și-i greu să-i reziști, mai e vorbă!?

Unii s-or trezi, măcar după ce vor fi rămas cu răsuflarea în piept după ieșirea din Terapie Intensivă și poate că vor pune mai multă minte când își vor încărca farfuriile, ca să nu scriu tăvile.

Însă nu știu cine trebuie deșteptat ca să le dea peste mână acelora care duc la camerele de gardă codrul de pâine albă feliată, așezat peste castronul din tablă, ce acoperă ceafa de porc și cartofii prăjiţi. Ori curierilor rapizi ce descarcă zilnic, în faţa spitalelor, sacoșe din hârtie încărcate cu recipiente din carton doldora de burgeri și
barabule fripte.

Dieta necorespunzătoare, aliatul COVID

În multe dintre ieșirile sale în public, profesorul și cunoscutul autor Michael Pollan a evidenţiat și alte probleme pe care pandemia actuală le-a adus la lumină. Modul în care ne-am încărcat farfuriile ne-a făcut mai vulnerabili la întâlnirea cu noul coronavirus.

Sistemul alimentar mondial este extrem de priceput în a ne oferi lucruri tentante. Încarcă rafturile supermarketurilor cu calorii multe și ieftine care, spunea Pollan, „ne omoară lent în timpurile normale, dar ne ucid rapid în perioade precum aceasta”.

În podcastul „Sway”, la care a fost invitat, a accentuat un aspect important, preluat apoi de multe publicaţii, și anume că se vorbește extrem de puţin despre legătura foarte clară dintre alimentaţie și comorbidităţile COVID: „Predictorii unui deces prin COVID sunt, în esenţă, o dietă proastă și un corp inflamat. (...) Și dacă ai deja un grad de inflamaţie generat de dieta occidentală – și asta îţi face această dietă, cu alimente hiperprocesate, multă carne, mult zahăr –, se înșurubează în microbiom și îţi menţine corpul inflamat. Și noi nu vorbim despre dietă în general și despre rolul pe care îl joacă în sănătatea noastră. Este aspectul principal. Dacă doriţi să preziceţi probabilitatea de cancer sau boli cardiovasculare, consultaţi dieta”.

Sănătatea în bucate

Ne concentrăm atenţia pe tehnologie și uităm de farfurie. SUA și Marea Britanie, care mănâncă cele mai ultra-procesate alimente din regiunile lor, sunt printre ţările cele mai lovite de pandemie, nota Tim Spector, profesor la King’s College London, în textul „Make America Healthy Again? Start With Changing How We Eat”, publicat în Newsweek. „Ceea ce mănânci zilnic îţi poate influenţa nivelul inflamaţiei și sistemul imunitar, indiferent de greutatea pe care o ai”, a conchis universitarul britanic.

Dincolo de fireasca preocupare pentru ieșirea din pandemie, e necesar să ne îndreptăm atenţia și înspre recuperarea, prin diete mai sănătoase, a celor care au fost traversaţi de acest virus.

Și chiar dacă strategia anti-obezitate a premierului Boris Johnson, care a devenit pasionat de subiect după experienţa trecerii prin boală cu un corp de care nu s-a simţit mândru, este, conform directorului de cercetare al Social Market Foundation, Scott Corfe, „în mare parte ineficientă”, măsurile guvernamentale precum reducerea la jumătate a zahărului din băuturile comercializate, restricţionarea reclamelor alimentelor nesănătoase la TV, înainte de ora 21, precum și o măsură similară avută în vedere și în mediul online, sunt aparent benefice.

Deși, dacă privim mai atent, marile branduri vor beneficia de publicitate la produsele „dietetice”, în fapt prezente în oferta lor, de-o vreme, cu un evident caracter retoric. Dacă vrei să urci energia, elevatorul cel mai bun este folosirea hranei aflată cât mai jos în lanţul trofic. Altfel, cu fiecare etaj, se diminuează cantitatea de energie de zece ori.

Citește și: Moartea, pe repede înainte