ANMCS reia, începând cu luna iunie, evaluarea spitalelor publice și private înscrise în procesul de acreditare în cel de-al doilea ciclu.
Tragediile și dramele prezentului îmi răscolesc amintiri demult uitate.
Era pe vremea când Spitalul Militar Central din București (SMC) era încă militar.
Acele lucruri pe care le-am uitat, nu le-am știut sau nu ne-a interesat vreodată să le aflăm sunt aceleași lucruri care poate ar explica, vreodată, de ce am eșuat medical.
Orice eșec este un bun motiv de analiză și reflecţie. Până la a construi relaţii de calitate cu ceilalţi, să aruncăm o privire în interior și să ne autoanalizăm.
Se spune că omul s-a născut din maimuţe. Datele medicale actuale spun că nu ar fi posibil. Oare eu, ca medic, aș putea face drumul invers, și pornind de la cunoștinţele medicale să ajung la Creator?
Predând ca disciplină secundară „Terminologie medicală și farmaceutică”, încerc să îi fac pe studenţi să nu cadă în capcana termenilor neînţeleși.
Ne-am obișnuit, în acești doi ani, să avem permanent masca asupra noastră. Ar trebui să reflectăm un pic înainte să ne-o dăm jos definitiv, și să ne gândim că un gest minor poate salva vieţi.
Oare doar 21.922 de oameni sunt interesaţi de siguranţa circulaţiei, de siguranţa circulaţiei tuturor, și nu doar a propriei persoane?
Amintirea personalităţii profesorului Adrian Restian nu poate fi uitată pe plan uman și medical – a dus o luptă continuă și a contribuit la reformarea și deschiderea de drumuri.
Profesioniștilor din sectorul medical le incumbă o obligaţie de a acţiona în interesul pacientului, iar refuzul poate fi calificat drept o infracţiune ce a fost comisă prin omisiune.
Decontarea consultaţiilor în recuperarea medicală probabil ar putea schimba felul în care este percepută această specialitate, comparativ cu celelalte.
În lupta dintre „stat” și „privat” – unii protejaţi de sindicate, iar alţii de patronate –, cine protejează pacienţii? Ce câștigă bolnavul din această competiţie de piaţă?
Există o corelație între starea de sănătate psihică și vulnerabilitatea la știrile false. În depresie, percepţia asupra realităţii e deformată nu doar profund, ci și într-un mod perfid, pentru că deformarea e plauzibilă.
Efectuarea unui stagiu de perfecţionare în străinătate provoacă numeroase reacţii, de la bucurie la motivaţie. Determină însă și un soi de îngrijorare, văzând cât de multe lucruri mai sunt de făcut în România pentru a se atinge standarde similare.
Domeniul oncologic poate fi copleșitor, mai ales pentru un medic aflat la început de drum. Este nevoie de empatie multă, dar și de tărie afectivă. Fiecare pacient este diferit și are propria poveste care trebuie înţeleasă și alinată cât mai bine cu putinţă.
Cadrul a fost creat pentru a asigura că educaţia lucrătorilor din domeniul Sănătăţii înseamnă că aceștia pot răspunde nevoilor populaţiei pe care o deservesc.
Cum ar fi dacă după o intervenţie chirurgicală, după ce ai părăsit ATI și ai ajuns pe secţia de chirurgie, o asistentă ar veni din oră în oră (din iniţiativă proprie, și nu la apăsarea pe buton a pacientului) și ar încerca să te ajute în următoarele privinţe:
Se poate considera drept „caz” situaţia în care, întâmplător (sau nu) și în lipsa oricăror manifestări clinice, o persoană are un test (fie rapid, fie realizat prin tehnici de biologie moleculară) pozitiv pentru SARS-CoV-2?
Deși pare o acţiune simplă și rapidă, distribuirea pastilelor de iod prin intermediul medicilor de familie ar pune presiune în plus pe o specialitate care, în ultimii ani, a tot primit „mici activităţi suplimentare”.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe