Ediţia de anul acesta a Forumului Farmacist.ro, organizat în format hibrid de MedicHub, a adus informaţii din sfere terapeutice diferite.
Speakerii invitaţi în prima zi a manifestării știinţifice au tratat subiecte precum terapiile în diabetul zaharat de tip 2, abordările terapeutice în tulburările de dispoziţie, suplimentarea vitaminelor în sarcină, vaccinarea antigripală, beneficiile fitoterapiei în afecţiunile respiratorii ș.a. În prelegerea sa, prof. dr. farm. Simona Negreș, care a făcut parte din conducerea comitetului știinţific al evenimentului, a trecut în revistă principalele grupe de medicamente utilizate în diabetul zaharat de tip 2. Ea a prezentat, de asemenea, date noi privind eficacitatea clinică a acestora.
Un medicament „bătrân”, care se studiază și în prezent și are numeroase beneficii, este metforminul. El scade producţia hepatică de glucoză, scade insulinorezistenţa periferică, reduce absorbţia intestinală a glucozei și potenţează efectul incretinelor (peptidul 1 glucagon-like și polipeptidul insulinotrop dependent de glucoză). „Multe date din studii noi, din 2021 și 2022, arată că în afara faptului că metforminul nu produce hipoglicemie, are efect neutru pe greutatea corporală; ba chiar o scade la diabeticii care sunt supraponderali și obezi”, a explicat specialista.
Totodată, medicamentul scade lipidele și ameliorează steatoza hepatică; are acţiuni hemoreologice; are efect antiinflamator și asigură protecţie pentru mai multe forme de cancer. „În multe dintre studiile clinice s-a demonstrat că pacienţii diabetici care au fost trataţi cu metformin au avut o rată mai mică de mortalitate datorată cancerului sau un răspuns mai bun la chimioterapie sau la terapia biologică administrată”, a subliniat prof. dr. farm. Simona Negreș.
Despre beneficiile fitoterapiei în afecţiunile respiratorii a vorbit prof. dr. Cerasela Gîrd. În această clasă de medicamente, pe piaţa farmaceutică există o mare masă de așa-zise „preparate naturiste” care nu sunt foarte bine caracterizate, a atras atenţia specialista. Ea a arătat că pacientul român merge foarte mult spre automedicaţie, iar medicamentul de origine vegetală este primul asupra căruia se apleacă. Asta deoarece mizează pe faptul că planta medicinală nu face rău.
„În momentul în care discutăm despre afecţiunile respiratorii, mai ales că este perioada lor, farmacistul are și rolul de a ajuta pacientul atunci când dorește să-și suplimenteze tratamentul cu un fitomedicament sau cu un supliment alimentar”, a conchis prof. dr. Cerasela Gîrd.
Rezultatele unui studiu extrem de interesant au fost prezentate de dr. dietetician Florina Ruţa, președinta Colegiului Dieteticienilor din România (CDR). Ea a vorbit atât despre suplimentarea cu vitamine în pre-sarcină și sarcină, cât și despre factorii de influenţă în privinţa acestei decizii. Studiul a fost unul de tip transversal, prin aplicarea unui chestionar și a inclus 1.278 de femei postpartum care se aflau în trei spitale din Târgu Mureș. Colectarea datelor a fost efectuată pe durata unui an.
Profilul femeii cu risc de aport insuficient de nutrienţi
Din cele 1.278 de femei care au completat iniţial chestionarul, 18,1% au fost excluse din cauza administrării neregulate de suplimente de vitamine. Din restul de femei intervievate, 70,5% (738) au raportat că nu au luat suplimente de vitamine și acid folic înainte de sarcină, în timp ce 31,2% (327) au raportat că nu au luat suplimente de vitamine în timpul sarcinii.
„În studiul nostru, tratamentele de fertilitate și suplimentele înainte și după sarcină au fost influenţate de vârsta mamei, starea civilă și statusul de angajare (prezenţa, respectiv absenţa unui loc de muncă)”, a arătat președintele CDR. În plus, s-a observat că factorii care influenţează aportul de vitamine înainte de sarcină sunt: starea civilă, nivelul de educaţie, statutul de angajare și obiceiul de a fuma. În comparaţie cu femeile care nu au luat suplimente în timpul sarcinii, cele care au făcut-o au avut o perioadă de gestaţie puţin mai lungă, iar nou-născuţii lor au avut greutate mai mare la naștere.
Tulburările de dispoziţie și nevoia unei abordări terapeutice multidisciplinare au fost subiectele abordate de dr. farm. Daniel Marineci în prezentarea sa. „Am ales să vorbesc despre tulburările de dispoziţie, depresia unipolară și despre depresia bipolară pentru că sunt tulburări extrem de frecvente în populaţie”, și-a motivat specialistul alegerea temei.
Tulburările bipolare sunt tratate cu stabilizatori ai dispoziţiei, precum litiu, valproat, carbamazepină, lamotrigină și/sau antipsihotice de generaţia a doua: aripiprazol, lurasidonă, olanzapină, quetiapină, risperidonă, ziprasidonă, cariprazină. „Este extrem de important să diagnosticăm corect astfel de tulburări, pentru că în depresia bipolară medicamentele antidepresive pot să accentueze faza maniacală. Dacă administrăm un antidepresiv în fază maniacală, aceasta va fi sporită în amplitudine”, a atras atenţia dr. farm. Daniel Marineci.
Una dintre concluziile trase este aceea că farmacistul este dator să investigheze în schema terapeutică la pacientul depresiv prezenţa acelor medicamente care pot să inducă sau pot să agraveze depresia. Sunt foarte multe produse farmaceutice care au acest efect advers. Iar dacă depresia este cauzată de un medicament, prescrierea unui antidepresiv ar fi, în această situaţie, o prescriere „în cascadă” nejustificată, a conchis dr. farm. Daniel Marineci.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe