Melatonina este un aliat de mare ajutor în cazul pacienților care au dificultăți în ceea ce privește somnul, a punctat prof. univ. emerit dr. Dumitru Lupuliasa (doctor în Farmacie) în lucrarea sa, pe care a susținut-o în prima zi a Forumului Farmacist.ro, intitulată „Misterele somnului și calitatea vieții”: 

„Știm care este intervalul orar în care melatonina se secretă și mai știm că este bine să nu avem nicio sursă de lumină în preajmă pentru a nu perturba secreția”, a amintit acesta. 

În momentul de față, în farmacii există o paletă largă de produse care nu sunt medicament și care conțin melatonină, „dar am ajuns inclusiv la performanța de a avea inclusiv medicamente cu eliberare prelungită care conțin melatonină”, a adăugat profesorul Lupuliasa. 

În privința somniferelor se caută în continuare „pilula ideală” 

Un alt aspect pe care acesta a ținut să îl sublinieze în prima zi a Forumului Farmacist.ro a fost faptul că ai săi colegi care lucrează în farmacii au parte – poate chiar în fiecare zi – de câteva persoane care le cer sfaturi în legătură cu somniferele și cu administrarea lor. 

„Trebuie să avem un dialog comun cu ei (n.red. – pacienții). Sigur că se caută în continuare o pilulă care să fie ideală și care să îi ajute pe cei care au un somn mai scăzut, indiferent dacă ea are și efecte secundare. Dar trebuie să știm că efectele secundare și dependența sunt doi factori care mai iau din progresul pe care îl promiteau moleculele respective în momentul în care au fost introduse în terapeutică”, a precizat profesorul Lupuliasa. 

Recuperarea pacienților cu deficit cognitiv 

O lucrare amplă a susținut vineri la Forumul Farmacist.ro prof. univ. dr. farm. Simona Negreş, intitulată „Cum putem susţine eficient recuperarea pacienţilor cu deficit cognitiv”. Un punct central al conferinței sale a fost nicergolina, o substanță cu multiple indicații terapeutice și multiple mecanisme de acțiune la pacienții care au deficit cognitiv. 

Sunt medicamente care au ca substanță activă nicergolina, care, din punct de vedere structural, este o asociere între acidul lisergic și acidul nicotinic. „Toate studiile ne arată că în favoarea tratamentului cu nicergolină [este] o îmbunătățire clinică a demenței la acești pacienți.” Nicergolina are o sferă mai largă de acțiuni clinice, dacă avem în vedere indicațiile terapeutice ale acestei substanțe: 

„În primul rând, tulburările cognitive asociate demenței vasculare, care poate să fie datorată infarcturilor, dar și afecțiunilor degenerative, de tip demență Alzheimer sau boală Parkinson. (...) O altă sferă de indicații terapeutice se referă la tulburările vasculare și metabolice care apar după accidentul vascular cerebral trombotic și ca terapie de recuperare a pacienților cu hemiplegie post-AVC”, a spus prof. univ. dr. farm. Simona Negreş.

Profesorul Simona Negreş a menționat încă o indicație terapeutică nicergolinei, deloc de neglijat: tulburările cohleovestibulare în care, din cauza efectului vasodilatator, ea îmbunătățește performanța vestibulară. 

Nivelul LDL-colesterolului la pacientul cu risc cardiovascular 

Șef lucr. dr. Ana Maria Vintilă a susținut o lucrare pe tema tratamentului cu statine, subliniind importanța scăderii nivelului LDL-colesterolului (numit, popular, și colesterol „rău”). Lucrarea medicului s-a intitulat „De la risc cardiovascular la terapie hipolipemiantă” și a inclus o paletă largă de informații noi din ghiduri cu privire la țintele LDL-colesterolului. 

„Ghidul de prevenție al Societății Europene de Cardiologie propune un nivel de LDL-colesterol de sub 100 mg/dl pentru toată populația, indiferent de risc. Și vreau să vă spun că, din ceea ce văd la cabinet, în medicina ambulatorie – pentru că la spital oricum sunt lucruri grave – dar chiar și în ambulatoriu (...) rareori se întâmplă să văd un nivel de LDL-colesterol sub 100.” 

Așadar, medicul a punctat că este important ca pacienții să fie tratați până la un nivel de LDL-colesterol măcar de 100, după care se va evalua corect riscul cardiovascular. 

„Iar la pacientul care are risc cardiovascular foarte înalt trebuie să țintim o valoare a LDL-colesterolului sub 55 mg/dl și – simultan – o reducere de minim 50%, iar la cel cu risc cardiovascular înalt, un LDL-colesterol de 70 mg/dl și o reducere [a riscului] de minim 50%”, a amintit Șef de lucrări dr. Ana Maria Vintilă, de la Spitalul Clinic Colțea.