Teme importante au fost dezbătute, la București, în cele două zile ale Forumului Farmacist.ro. Între acestea menţionăm: obţinerea unui somn de calitate, tratamentul bolii artrozice a genunchiului, vaccinarea comunităţii împotriva gripei, cadrul legislativ în domeniul farmaciei clinice, stimularea sistemului imun în sezonul rece.

Prof. dr. farm. Simona Negreş a explicat de ce este importantă vaccinarea antigripală la grupele de risc, iar prezentarea sa a avut în prim-plan un vaccin tetravalent destinat administrării începând cu vârsta de 6 luni. Aceasta a pus accentul pe profilaxia gripei, atât la persoanele cu grad mare de risc, cât și la celelalte persoane care pot transmite virusul gripal. 

„Vaccinarea este un obiectiv care ar trebui să fie în atenţia ţării noastre. OMS recomandă ca 75% din populaţie să fie vaccinată, pentru a putea fi siguri că nu avem o epidemie de gripă. (...) [Sunt esenţiale] vaccinarea anti-COVID și vaccinarea antigripală. Nu există nicio problemă în a le face pe ambele”, a declarat prof. dr. farm. Simona Negreş pentru „Viaţa Medicală”.

Totodată, aceasta a subliniat rolul pe care farmaciștii îl pot avea în educaţia populaţiei: „Dacă COVID-ul a fost o pandemie, și gripa poate să devină o pandemie. Numai de noi depinde dacă numărul persoanelor care se vor îmbolnăvi [de gripă] va fi mic sau [dacă] vom fi nevoiţi să stăm în izolare”. 

Farmacistul trebuie valorificat mai mult

 Despre influenţa somnului asupra calităţii vieţii a vorbit pe larg vineri, 6 octombrie, prof. dr. farm. Dumitru Lupuliasa. El a prezentat o serie de informaţii mai puţin cunoscute despre somn, fiziologia somnului și despre modul în care somnul insuficient afectează diverse zone ale creierului. Un alt subiect adus în discuţie a fost importanţa și influenţa melatoninei asupra acestui proces. 

Am stat de vorbă cu el despre rolul farmacistului în România și despre cât de util este acest profesionist, pe care profesorul Lupuliasa îl consideră o resursă umană extrem de preţioasă: „Farmacistul trebuie «exploatat» mai mult, pentru că are foarte multe cunoștinţe. Câteodată nu este solicitat să le prezinte, așa că nu le prezintă. De multe ori mi se întâmplă să asist cu plăcere, în farmacie, la discuţii foarte bine fundamentate între pacienţii și farmaciștii care sunt în acea unitate”. 

În căutarea drumului firesc

Conf. dr. farm. Emil Ştefănescu a adus în discuţie un subiect spinos și extrem de complex: legislaţia medico-farmaceutică. Concluzia speakerului a fost că „sunt multe roluri foarte importante ale farmacistului clinician, care nu pot fi puse în seama farmacistului de spital. El are treburile lui”. În opinia sa, ideală ar fi o separare a farmacistului clinician de cel de spital, sub aspectul atribuţiilor. Asta nu înseamnă că unul trebuie să îl înlocuiască pe celălalt. „Sunt două categorii diferite care au – și pot face – lucruri total diferite, ambele în egală măsură de importante, atât pentru buna funcţionare a sistemului sanitar, cât și pentru pacient.” 

O altă problemă pe care acesta a punctat-o a fost aceea că unii medici au tendinţa să considere farmaciștii pe un taler inferior, iar atunci e dificil să accepte colaborarea. În opinia sa, medicii trebuie să valorifice bagajul de cunoștinţe al farmaciștilor: „Statul investește foarte mulţi bani ca să scoată farmaciștii clinicieni, după care nu poate să îi folosească. Pentru că există această dezordine legislativă, iar banii care s-au investit în el [în farmacist], practic, sunt irosiţi în situaţia asta. Statul pregătește o resursă umană bună și după aceea o pierde pe drum. Ceea ce este păgubos”.

Esențial în boala artrozică a genunchiului

Doctorul Mihai Abobului este reumatolog și internist la Spitalul Clinic „Sf. Maria”. El a vorbit pe larg despre boala artrozică (BA) a genunchiului, subliniind că noile terapii pot crește calitatea vieţii pacienţilor cu această afecţiune. În ceea ce privește măsurile farmacologice în BA, medicul a inclus în prezentarea sa: terapia antialgică (paracetamol, AINS sistemice/topice; administrarea intramusculară de corticosteroizi, duloxetina, opioidele slabe) și medicamentele simptomatice cu acţiune lentă pentru tratarea artrozei (numite SYSADOA – acronim de la „SYmptomatic Slow Acting Drugs for OA”, unde OA este prescurtare de la osteoartrită/artroză). 

În această a doua categorie sunt incluse glucozamina, condroitin sulfatul și ASU (un supliment). „Dintre toate aceste medicamente, pe mine mă interesează acest ASU, care este o combinaţie făcută în laborator, foarte deșteaptă, (...) în care s-au extras niște uleiuri nesaponificabile, deci cele care nu fac spumă, din avocado și soia. S-a văzut că ele ajută în trezirea la viaţă a condrocitelor proprii”, a punctat medicul. 

Efectul esenţial subliniat de studiile pe histopatologie al ASU este acela că ajută condrocitele să funcţioneze din nou. ASU este folosit în boala artrozică, fiind prescris în multe specialităţi. Are efect condroprotector (reduce sinteza mediatorilor inflamaţiei și a proteazelor implicate în degradarea cartilajului), dar și un efect restructurant (crește sinteza de proteine la nivelul matricei cartilaginoase).

10% din populaţia lumii cu vârsta peste 60 de ani suferă de boală artrozică. Incidenţa și severitatea ei sunt crescute în rândul femeilor. (Sursă: OMS)