Autentificare
Dacă ești abonat medichub.ro, autentificarea se face cu adresa de E-mail și parola pe care le utilizezi pentru a intra în platformă.
Abonează-te la „Viața medicală” ca să ai acces la întreg conținutul săptămânalului adresat profesioniștilor din Sănătate!
#DinRecunostinta
Căutare:
Căutare:
Acasă  »  ACTUALITATE  »  Interviuri

Taxa clawback sufocă producţia internă de medicamente

Viața Medicală
Dan Dumitru MIHALACHE vineri, 3 aprilie 2020

Producătorii de medicamente generice din România și-au adaptat producţia pe necesităţile momentului, în contextul pandemiei de COVID-19. Simona Cocoș, directorul general al Zentiva România, ne prezintă pe scurt cum s-a adaptat acestor condiţii compania pe care o conduce, problemele cu care se confruntă producătorii locali de medicamente și ce soluţii ar putea exista.

Simona CocoșSimona Cocoș este director general la Zentiva Romania & Moldova din 2009, după ce înainte a deţinut mai multe funcţii regionale în cadrul unei alte companii farma internaţionale. Are peste 25 de ani experienţă în industria farmaceutică. A absolvit Facultatea de Chimie cu specialitatea inginerie chimică și deţine un MBA în Management și Strategie la Open University din Marea Britanie.

Materia primă pentru fabricarea medicamentelor generice provine, într-o proporţie covârșitoare, din China și din India. În contextul actual, Zentiva se află în situaţia de a nu mai primi materia primă necesară?

Deocamdată nu avem probleme cu furnizorii de materie primă – nu sunt din zona afectată de noul coronavirus din China. Momentan, toţi furnizorii ne-au confirmat
forecast-ul [estimarea] pe care l-am transmis. Nu înseamnă că nu pot să apară. Oricând pot apărea situaţii precum cea cu India.

Nimeni nu se aștepta ca India să restricţioneze deodată exportul și să-și păstreze materia primă pentru consumul propriu. Dar în momentul acesta nu avem nicio problemă, chiar creștem producţia pentru anumite produse solicitate de clienţii noștri, evident fără să neglijăm celelalte medicamente pe care le producem.
Sunt tot mai solicitate medicamentele pentru răceală și gripă, de exemplu.

De asemenea, pentru că a crescut cererea spitalelor și farmaciilor pentru metamizol sodic – utilizat pentru durere și ameliorarea febrei – ne-am ajustat procesele pentru a crește și producţia acestui medicament. Estimăm că în luna aprilie vom produce de aproape trei ori mai mult faţă de perioada similară
din 2019.

Producţia locală, scădere abruptă a cotei de piaţă

Cât din necesarul de medicamente din România se fabrică local?

Din păcate, cota de piaţă a acestor medicamente în România a cunoscut un declin semnificativ. Dacă în 2006 cota de piaţă era de 40%, în 2018 era de numai 8%.
Precizez că toate fabricile din
România sunt fabrici de generice, nu de medicamente originale.

De ce credeţi că s-a produs acest declin? Nu avem capacitatea de a ne forma specialiști în acest domeniu?

De această capacitate nu ne putem plânge. Încă există în România o școală de industrie farmaceutică. Încă există facultăţi de farmacie, de chimie care produc specialiștii necesari acestui domeniu, dar cu toţii suntem sufocaţi de taxa clawback.

Ce cotă de piaţă are Zentiva în România și ce produce?

Compania noastră este liderul, în volume vândute, al pieţei de medicamente generice din România, cu o cotă de piaţă de 16,2% în 2019 (IQVIA dec. 2019). Pentru
Zentiva, aproximativ 70% din cutiile de medicamente comercializate în România în 2019 au fost fabricate local.

Producem medicamente pentru domenii-cheie în terapie precum cardiologia, gastroenterologia, urologia, terapia durerii și sistemul nervos. Cele mai importante branduri fabricate local sunt Algocalmin, Extraveral, Fokusin, Vitaminele B1, B6, B12, Helides, Furosemid.

În 2019 am atins un nou record al producţiei anuale, de 105 milioane de cutii de medicamente, cu 4 milioane mai mult decât în 2018, reprezentând peste 3 miliarde de unităţi galenice.

Taxă diferenţiată și plafonată

Spuneţi că taxa clawback vă creează cele mai mari probleme. Cum de nu ajungeţi la un acord cu autorităţile în această privinţă?

De fiecare dată când se vorbește cu cineva de la autorităţi despre acest lucru, cu toţii spun că înţeleg situaţia, spun că „da, aveţi dreptate, așa este, ar trebui să facem ceva pentru industria locală”, dar nu se întâmplă nimic. Nimeni nu vine să spună: „Da, eu vreau să fac asta!”.

Au dispărut medicamente tocmai pentru că producătorii nu își mai pot permite fabricarea lor. Noi avem cel mai mic preţ din Europa și, în plus, mai plătim și această taxă. Nu există nicăieri în Europa așa ceva. Producătorii din România sunt permanent sub presiunea de a renunţa la producţia diverselor medicamente pentru că nu mai sunt viabile economic.

Noi, producătorii de generice, suntem cei mai afectaţi, pentru că la medicamentele care au preţ mai mic, taxa e mai mare. Deși se spune că toată lumea plătește la fel, acel 27% – nivelul din trimestrul IV 2019 –, faptul că plătim la preţul de raft crește procentual nivelul taxei. De ce? Pentru că adaosurile sunt mai mari la medicamentele cu preţ mai mic, ceea ce face ca noi să plătim aproape 35% în mod real.

Cum vedeţi rezolvarea acestei probleme?

Printr-o taxă diferenţiată și plafonată. Adică, genericele să plătească o taxă mai mică și taxa să fie plafonată. Ca să avem predictibilitate.

Și de ce ar trebui să plătiţi mai puţin, de vreme ce și producătorii de originale plătesc adaosurile respective?

Tocmai pentru că la generice se pun aceste adaosuri mai mari și nu ele sunt cele care generează creșterea de consum. La medicamentele originale adaosurile sunt mult mai mici deoarece, după o anumită sumă adaosul este plafonat. Iar creșterea aceasta de consum este generată de medicamentele noi care apar pe listă.

Introducerea medicamentelor noi pe listă face să crească consumul și, totodată, presiunea pe întreg bugetul de medicamente compensate. Iar acest buget este același din 2011, cu o mică ajustare cu inflaţia efectuată în 2018. În 2019, de exemplu, bugetul alocat de Guvern pentru medicamente gratuite și compensate a fost de 6,45 miliarde de lei, iar consumul real a fost de 8,72 miliarde lei.

Și medicamente noi se tot introduc pe lista de medicamente gratuite și compensate, consumul crește, iar bugetul alocat de autorităţi e nemișcat. Normal ar fi ca atunci când introduci un medicament pe listă să-i aloci și bugetul aferent, în plus faţă de
cel existent.

La ce nivel consideraţi că ar trebui să fie această taxă?

Propunerea noastră ar fi de 20% pentru generice și 25% pentru originale. Este un nivel acceptat de toţi producătorii, fie ei de generice sau de originale. Dar, deși toată lumea e de acord, nimeni nu face nimic. E clar că e nevoie de medicamente, dar la fel de clar este că ar trebui alocat și buget.

Încurajarea prescrierii de generice, o posibilă soluţie

Sunt ţări în lume care încurajează prescrierea de generice…

Așa este. În America și Franţa, de exemplu, se fac campanii în acest sens adresate atât personalului medical, cât și cetăţenilor. Adică, poţi să prescrii și generice și originale, dar trebuie să ai o pondere mai mare a genericelor ca statul să poată gestiona mai bine bugetul.

Medicamentele biologice sunt foarte scumpe. Dacă s-ar stimula prescripţia de biosimilare, de exemplu, unde există o diferenţă de preţ de minimum 20% în jos, s-ar face economii extraordinare. Originalul este unul singur, pe când biosimilarele sunt 6-7 și atunci ele scad preţul, din competiţie.

La fel se întâmplă și în cazul genericelor. Ele permit tratarea mai multor pacienţi cu același buget. Și mai e ceva, genericele sunt dezvoltate după 10-15 ani, când originalului îi expiră patentul, ceea ce le face să beneficieze de o tehnologie mult mai bună.

Pentru că tehnologia avansează, pot să apară și excipienţi mai buni. Iar producătorul de generice trebuie să aibă un proces de producţie foarte bine pus la punct, ca să poată obţine costuri bune, dar și medicamente eficiente, sigure și cu aceleași indicaţii terapeutice precum originalul. El este în competiţie cu mai mulţi operatori pe piaţă.

Zentiva cum stă din punctul de vedere al tehnologiilor?

Performanţa Zentiva a fost posibilă atât graţie echipei și culturii companiei, cât și disponibilităţii acţionarilor de-a lungul timpului de a investi permanent în modernizarea și extinderea capacităţilor de producţie. Numai în perioada 2013-2018, fabrica Zentiva de la București a beneficiat de investiţii de peste 19 milioane de euro. Încă nu putem comunica investiţiile din 2019 pentru că suntem listaţi la bursă.

Fabrica din București este un activ major al grupului Zentiva în Europa și se află într-un proces continuu de dezvoltare, accelerat intens în ultimii 15 ani. Există o mare deschidere a grupului de a continua investiţiile în România, însă condiţiile pentru producătorii de medicamente sunt dificile – taxa clawback și preţurile din CANAMED creează condiţii nesustenabile pentru industria de profil.

Centrul nostru de la Praga deţine o platformă unică de cercetare – The Parc – care conectează chimia, tehnologia farma, și cercetarea clinică, oferindu-le studenţilor talentaţi în domeniul știinţelor oportunitatea de a consolida puterea de inovare în industria farmaceutică.

Pe parcursul ultimilor cinci ani, The Parc a reunit tinere talente cu lideri din industria farmaceutică și experţi din mediul academic, iar aceștia au lucrat împreună pentru a da forţă inovaţiei în domeniul cercetării și dezvoltării medicamentelor.

Etichete: zentiva simona cocos medicamente generice algocalmin vitamine taxa clawback

Abonează-te la Viața Medicală

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, săptămânalul profesional, social și cultural al medicilor și asistenților din România!
  • Tipărit + digital – 200 de lei
  • Digital – 129 lei
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC
Află mai multe informații despre oferta de abonare.