Bolile respiratorii cronice reprezintă una dintre principalele cauze de mortalitate și dizabilitate la nivel global, iar România se confruntă cu o subdiagnosticare severă și cu acces limitat la screening și diagnostic precoce, au atras atenția participanți la masa rotundă „Respirăm sănătos – Managementul modern al bolilor respiratorii: de la prevenție la tratament”. Evenimentul a fost organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC), sub egida Societății Române de Pneumologie (SRP), iar scopul său a fost identificării unor soluții sustenabile pentru îmbunătățirea prevenției, diagnosticului și managementului afecțiunilor respiratorii în România.

Bolile respiratorii reprezintă o povară semnificativă pentru sistemul de sănătate din România, generând anual costuri de 2,1 miliarde de euro pentru sistemul de sănătate, a atras atenția prof. dr. Florin Mihălțan, președintele SRP, care a adăugat că 18% din populația țării suferă de afecțiuni respiratorii cronice, inclusiv bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) și astm. În plus, anual, în România, peste 80.000 de persoane își pierd viața din cauza acestor afecțiuni.

Potrivit statisticilor, în România, aproximativ 1,5 milioane de persoane sunt diagnosticate cu BPOC, însă în realitate numărul acestora ar putea fi mult mai mare, întrucât în ciuda unei prevalențe de aproximativ 8-9%, doar o fracțiune dintre persoanele afectate primesc un diagnostic formal. În plus, multe dintre cazuri sunt diagnosticate tardiv, ceea ce conduce la complicații severe, spitalizări repetate și costuri crescute pentru sistemul de sănătate. Diagnosticarea tardivă este o problemă și în cazul astmului sever, la aceasta adăugându-se lipsa de monitorizare a pacienților și aderența la tratament.

Este nevoie de o abordare strategică și integrată

În acest context, profesorul Mihălțan a subliniat necesitatea unei abordări strategice și integrate a bolilor cronice respiratorii. Aceasta trebuie să aibă în vedere prevenția și educația, prin organizarea unor campanii de conștientizare publică, programe de vaccinare și reducerea factorilor de risc precum fumatul și poluarea; diagnosticul precoce și tratamentul, prin implementarea unor programe de screening populațional, facilitarea accesului la investigații moderne și protocoale terapeutice standardizate la nivel național, precum și existența unei colaborări între Ministerul Sănătății, spitale, medici de familie și organizații neguvernamentale pentru o abordare unitară a acestor afecțiuni.

Totodată, președintele SRD a evidențiat importanța unor investiții strategice în prevenție și diagnostic precoce: „Investim în tratament - 60% [din bugetul disponibil], în prevenție 25%, iar în diagnostic doar 15%, iar aceste investiții ar trebui să fie funcționabile pe termen lung. Cred că undeva balansul între prevenție și tratament ar trebui să fie altul”. 

Importanța screeningului și diagnosticului precoce a fost evidențiată și de Radu Gănescu, președintele COPAC, care a dus în discuție și provocările privind traseul pacientului: „Circuitul pacientului este marea problemă și trebuie să găsim soluții. Avem strategii, avem planuri, și cu toate acestea avem diagnosticare târzie, avem pacienții din zona rurală, unde indiferent de patologie, pentru ei să ajungă la un specialist este un demers de multe ori anevoios. Trebuie să ne gândim în primul rând cum să facem prevenție și screening în acele zone și să ne ducem noi către ei (...) și cum putem să oferim servicii medicale la nivel național fără să avem sincope în funcție de regiuni, fie că nu există resursă umană, fie că nu există unități medicale (...) acces la servicii medicale”.