Medicamentele generice au un rol strategic în economie și în sănătate, în condițiile în care industria medicamentelor generice se confruntă cu o serie de presiuni economice și de reglementare care îi afectează sustenabilitatea.
Lansarea medicamentelor generice pe piață, după expirarea patentelor medicamentelor de referință, a permis triplarea numărului de pacienți tratați cu aceste substanțe active.
Medicamentele generice acoperă tratamentul a peste 70% dintre pacienții români, însă reprezintă sub 20% din valoarea totală a pieței farmaceutice, potrivit analizelor. Ele permit un acces mai bun la medicamente de calitate, la un preț accesibil, și generează economii la bugetul de sănătate al României. Aceste economii reprezintă resurse majore care pot fi direcționate către tratamente inovatoare sau către noi investiții în sănătate.
Un generic reprezintă echivalentul farmaceutic al unui medicament de referință („inovativ”, „original”). Odată cu expirarea patentului acestuia din urmă, patent menit să protejeze investiția în cercetare a companiei producătoare, formularea medicamentului este pusă la dispoziția industriei Farma.
Medicamentele generice intră pe piață cu un preț cu aproximativ 40% mai mic decât prețul medicamentului de referință la momentul expirării patentului acestuia. În 4 ani de la lansare, prețul genericului scade suplimentar, ajungând să fie cu 76% mai mic decât referința antemenționată.
Potrivit unui raport IQVIA, în perioada 2016-2022 peste 1 miliard de euro (1.026 milioane de euro) au fost economisiți din bugetul de sănătate prin apariția medicamentelor generice la expirarea patentelor produselor inovative. Se estimează că în perioada 2024-2026 se vor economisi alte 495 de milioane de euro prin apariția medicamentelor generice la expirarea patentelor medicamentelor inovative, a explicat Cosmina Cozma, Director de Marketing divizia RX-uri Zentiva România, cu ocazia unui eveniment de presă organizat la fabrica Zentiva din București.
În România există peste 40 de fabrici de medicamente, specializate mai ales în producția de medicamente generice. Dintre ele, 13 sunt localizate în București-Ilfov. În țară, există fabrici producătoare de medicamente în Iași, Cluj, Mureș, Timiș, Sibiu, Maramureș, Brașov, Constanța. Aproximativ 40% din producția locală de medicamente generice este destinată exportului.
Producția locală de medicamente generează 130.000 de locuri de muncă în țară – fie direct (9.300 de angajați din România lucrează în producția de medicamente), fie indirect, diferența până la 130.000 fiind reprezentată de oameni susținuți de industrie care lucrează în domenii conexe.
Grupul european Zentiva dispune de patru fabrici la nivel mondial, dintre care două sunt situate la București, iar celelalte – în Praga și în Ankleshwar (India). Dintre cei 5.000 de angajați Zentiva, 1.450 lucrează în România.
Zentiva activează neîntrerupt în producerea de medicamente românești de peste 60 de ani, de la înființarea Uzinei de medicamente București, în 1962. Produce medicamente care se eliberează cu prescripție (RX), fără prescripție (OTC) și suplimente alimentare. Aproximativ 75% din producția Zentiva este destinată exportului.
„Unul din patru medicamente folosite în spital la nivel de volum este un medicament Zentiva. Cel mai vândut sau cel mai recomandat medicament eliberat pe bază de prescripție medicală din România este algocalmin [generic produs de Zentiva]. (...) [Toate acestea] sunt foarte importante pentru noi, pentru că ne responsabilizează. În momentul în care produci un medicament în 10 milioane de unități, este responsabilitatea ta să te asiguri că nu există întreruperi în ceea ce privește aprovizionarea cu acel medicament, pentru că nu are cine să vină să-ți ia locul și să livreze un număr atât de mare de volume”, a explicat Cosmina Cozma în cadrul aceleiași întâlniri.

Medicamentele generice au un rol strategic în economie și în sănătate, în condițiile în care industria medicamentelor generice se confruntă cu o serie de presiuni economice și de reglementare care îi afectează sustenabilitatea.
Bariere cu care se confruntă industria Farma producătoare de generice:
Printre cele mai importante bariere se numără taxa Clawback. În cazul medicamentelor generice, nivelul taxei este de 15,6% din valoarea compensată a produsului, ceea ce reduce semnificativ resursele disponibile pentru investiții în dezvoltarea de noi generice. „Medicamentele generice aduc economii. Nu ar trebui să aibă taxă clawback”, a declarat Simona Cocoș, Director General Zentiva România, inginer chimist.
În plus, România aplică un mecanism de stabilire a prețurilor – o comparație cu prețul din 12 țări – care le menține printre cele mai mici din UE. În aceste condiții, creșterea costurilor de producție reduce opțiunile financiare ale producătorilor și poate pune presiune asupra disponibilității unor medicamente generice cu preț mic. Presiunile fiscale și politica de prețuri foarte scăzute au contribuit la dispariția a peste 3.000 de medicamente generice în ultimii ani. „Acum Ministerul Sănătății lucrează la o altă politică de prețuri (...) și noi ne dorim foarte mult să fie eliminată această condiție. Pentru că prețul cel mai mic de multe ori înseamnă că medicamentele nu mai sunt profitabile, dispar de pe piață și asta aduce consecințe foarte grave pentru pacienți și pentru sistemul de sănătate”, a explicat Simona Cocoș.

România nu are nicio industrie declarată strategică, a explicat în cadrul aceleiași întâlniri directorul Zentiva România. Cehia și-a stabilit cinci de industrii strategice și are de gând ca în zece ani să fie prezentă în Top 10 în aceste domenii în Europa. Este vorba de industria producătoare de mașini (Skoda), de industria farma, de cea producătoare de cipuri și de armament. „Deci, au o strategie, au un plan și investesc în aceste industrii”, a subliniat Simona Cocoș.
O altă barieră cu care se confruntă industria producătoare de medicamente generice, și nu doar ea, este lipsa consultării interministeriale. „În special producătorii de medicamente – se află între Ministerul Sănătății, care se ocupă de politica medicamentului, și Ministerul Economiei, care ar trebui să se ocupe de politica industrială. De fapt nu se ocupă nimeni de industria farma”, a explicat Simona Cocoș.
Consultarea interministerială ar putea ajuta și în clarificarea situației create în urma adoptării Directivei europene privind tratarea apelor urbane industriale. Această Directivă, aliniată dorinței de a transforma Europa în primul continent verde, induce principiul „poluatorul plătește” și ar putea transfera costurile asociate eliminării micropoluanților din apele uzate către industriile farmaceutică și cosmetică. Aceste industrii ar trebui să plătească pentru tratarea cuaternară a apei, costuri „devastatoare” pentru industria farma, care nici nu este principalul poluator.
Cum s-a ajuns la acest lucru? După cum a explicat directorul Zentiva, autoritățile Comisiei Europene au făcut studii și au transmis că au identificat micropoluanți în apa reziduală din orașe și că 66% din acești micropoluanți provin din consumul de medicamente. Așadar, este vorba de micropoluanți care ajung în apa de canalizare prin metabolizarea medicamentelor în organism, după cum a subliniat Simoan Cocoș. „Reziduurile farmaceutice provin în primul rând prin consumul de către pacienți, nu este vorba de apa pe care o consumăm noi în fabrică”, a explicat Directorul Zentiva România.
În plus, calculele industriei arată că aceste reziduuri reprezintă de fapt doar 1% din micropoluanți și că există multe alte industrii care poluează mult mai mult decât industria Farma. „Deci este complet unfair [nedrept]”, a adăugat Simona Cocoș.
Mai mult, costurile cu echipamentele, estimate de Comisia Europeană la 1,18 miliarde de euro pentru toată Europa, par a fi fost subevaluate. Calculele industriei farma au arătat că impactul real va fi probabil de cca. 10 ori mai mare sau chiar mai mult de atât, inclusiv pentru că nu au fost incluse în estimări și costurile operaționale, legate de oamenii care vor lucra în acele stații de epurare a apei.
Reprezentanții industriei Farma s-au adresat cu această problemă atât Ministerului Mediului – „Noi înțelegem, dar treaba noastră este să facem acele stații de epurare”, au spus reprezentanții acestuia – cât și Ministerului Sănătății. „Suntem, efectiv, încă o dată, între două ministere. Și problema este că din 2028 această povară financiară va veni pe umerii industriei Farma”, a completat Directorul General Zentiva România.
Aceste costuri ar putea duce la o creștere cu până la 50-60% a costurilor de producție pentru medicamentele generice. Estimările făcute la nivelul Țările de Jos și Germaniei arată că prețurile anumitor antibiotice critice ar putea crește cu până la 220%, iar cele ale tratamentelor de primă linie pentru diabet (metformin) cu până la 900%. „În Germania (...) dacă acest medicament va dispărea de pe piață, practic se va trece la o altă medicație care este mult mai scumpă și care are și mai multe efecte adverse [în prezent, un pacient asigurat plătește cca. 5 euro lunar pentru metformin în Germania]. Noi am transmis [autorităților] calculele acestea făcute de specialiști IQVIA sau de alte filme de consultanță”, a menționat Simona Cocoș.
În România, o problemă vine și din faptul că pentru medicamentele cu prescripție aceste prețuri sunt plafonate prin lege, „deci noi nu vom putea să creștem prețurile și, implicit, aceste medicamente vor dispărea de pe piață. Și dacă ni se va permite să creștem prețul la medicamente, tot nu este în favoarea pacienților”, a explicat Simona Cocoș.

Care sunt soluțiile pe care le văd reprezentanții industriei producătoare de medicamente generice:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe