Dr. Ion-Gheorghe Petrovai este cofondator FreshBlood HealthTech și director EIT Health RIS HUB pentru România. Este cadru didactic asociat la Departamentul de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A urmat cursurile Universităţii de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca și are peste 15 ani de experienţă în industria de sănătate.

Ce a însemnat anul 2020 pentru startup-urile din România?

În primul rând, a însemnat foarte multe lucruri pentru societate din punct de vedere al sănătăţii. Ne-am dat seama că sănătatea este o zonă în care trebuie să alocăm mai multe resurse. Al doilea lucru a fost faptul că 2020 a influenţat sistemul sanitar într-un mod în care nu ne puteam închipui că se poate întâmpla. Și ca să ajungem și la zona de startup-uri și zona de inovaţie, 2020 a însemnat o criză din care cei mai pregătiţi au ieșit mai dinamici și mai puternici.

În ce sens?

Pentru multe dintre startup-urile din România, 2020 a venit cu ocazia de a arăta valoarea pe care o aveau și oportunităţi care au pus potenţialii clienţi în postura de a apela la ele. Aici mă refer la zona de telemedicină sau de consultaţii la distanţă. Existau în România startup-uri care aveau activităţi în zona de telemedicină de mai mulţi ani, plecând din zona de sfaturi pentru persoane sau din zona de consiliere și psihoterapie. În momentul în care, în martie, pandemia a declanșat limitarea accesului la servicii medicale, dintr-odată, atât medicii, cât și pacienţii și-au dat seama că pot să apeleze la tehnologie pentru a-și rezolva măcar o parte dintre probleme. Ceea ce în pasul următor a însemnat ca oamenii să se uite în jur și să se întrebe: „Există vreo tehnologie care să fie deja testată și structurată pentru acest lucru?”. Și atunci au început să descopere startup-urile.

Criza înseamnă oportunitate

Cum au văzut deţinătorii de start­up criza generată de pandemie?

Vorbeam cu mai mulţi reprezentanţi ai startup-urilor în zona aceasta și mi-au spus: „Toţi oamenii pe care eu îi curtam de doi-trei ani au început să mă sune în aceeași săptămână”. Practic, asta a fost o criză. Oricât de clișeistic ar suna, o criză înseamnă o oportunitate. Și oportunitatea aceasta a fost îmbrăţișată de cei care au fost mai pregătiţi și de cei care au fost mai adaptabili. Anumite startup-uri care au avut nevoie de colaborări mai îndeaproape au fost frânate, dar aș spune că, pentru marea majoritate, [pandemia] a însemnat o accelerare.

Pandemia a avut mai multe părţi pozitive în ceea ce privește startup-urile?

Pandemia a venit peste noi cu o presiune – și suplimentară, și neașteptată. Schimbarea aduce oportunitate pentru cei care sunt pregătiţi, poate chiar de ani buni, să o folosească. Mi-e foarte greu să vorbesc în termeni de bine sau de rău (...). Un startup este, de fapt, un promotor al schimbării. Schimbarea, aici, a venit forţat din cauza consecinţelor negative ale pandemiei și atunci a fost un val. Dacă este un val, fie poţi să „surfezi” pe el, fie te poate îneca. Depinde cât de pregătit ești.

Au fost lansate startup-uri pe zona COVID-19?

Am văzut proiecte în diferite stadii. Au fost startup-uri care aveau o soluţie și pe care și-au adaptat-o contextului nou. Au fost startup-uri – evident, o să vorbim încă mult timp despre telemedicină – care și-au adaptat oferta și fluxurile, pentru că și cererea a fost foarte mare în perioada martie, aprilie, mai 2020. Și ei [inovatorii din sănătate] a trebuit să se adapteze acestui context. (...) Avem o piaţă dinamică la sfârșitul acestui an (2020 – n.r.) și încercăm să vedem unde se potrivesc aceste soluţii. Am văzut, spre exemplu, roboţi de dezinfecţie fabricaţi în străinătate, dar și în România, care sunt în curs de dezvoltare. Sau platforme de telemedicină, atât din România, cât și din afara ei. Vorbim despre o piaţă în continuă dezvoltare.

Soluţii și inovaţii în medicină

Din ceea ce știţi până în acest moment, care sunt noutăţile în materie de startup-uri în Sănătate, în 2021?

Mi-e greu să mă refer la noutăţi. În sănătate lucrurile se schimbă puţin de la an la an. Ceea ce vedem noi anul ăsta a plecat de acum trei-cinci ani. (...) O să dau un exemplu: un startup care ajută foarte mult la partea de management al datelor din oncologie (...). OncoChain se numește acest startup, care a trecut de la stadiul de la a avea doar o propunere, la stadiul de a fi un startup care are deja colaborări cu spitale mari din România și care a fost finanţat prin [platforma] Seedblink, cu o sumă, zic eu, importantă: 380.000 de euro. Practic, noutatea constă în faptul că că progresul este semnificativ faţă de acum un an (2019 – n.r.) pentru un startup care rezolvă o problemă importantă, care a fost accelerată de pandemie.

Ce alte exemple de acest gen ne puteţi da?

ATLAS (o platformă digitală de sănătate și wellbeing – n.r.), de exemplu, în momentul de faţă este prezent și în România, și în Bulgaria, și se pregătește să intre și în alte ţări. Un alt exemplu este MEDICAI. Este o soluţie de management al ima­ginilor, management al părţii imagistice și care, în momentul de faţă, este din ce în ce mai folosită la nivel naţional de medici pentru a colabora, a schimba informaţii, a avea la îndemână mereu imaginile pe care le pune pacientul la dispoziţie.

FreshBlood a creat recent o hartă a startupurilor din România, în care au fost selecționate aproximativ 60 de companii, împărțite în diferite categorii de operare. 

Un startup este cel care poate să determine o schimbare semnificativă și un câștig semnificativ pentru toţi jucătorii, dar este nevoie de catalizator. Pandemia a fost un catalizator de inovaţie. Unii ar zice «Cum? Dar nu s-a întâmplat nimic nou!». Da, dar a existat un context în care oamenii au fost obligaţi să gândească diferit.