Încă de la primul mandat ca decan al Facultății de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, prof. dr. Doina Drăgănescu și-a dorit să facă din instituția pe care o conduce un spațiu primitor pentru studenți și dotat cu toate utilitățile necesare pentru ca aceștia să poată învăța și evolua. De atunci, multe s-au schimbat în cadrul facultății, iar pentru acest nou mandat are în vedere obiective noi. 

Sunteți la al treilea mandat de decan al Facultății de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” (UMFCD). Cum ați caracteriza evoluția facultății în tot acest timp?

Pentru fiecare dintre noi, atunci când începi o astfel de activitate vin întrebări simple: ce îți dorești să se întâmple, ce consideri că este prioritar, după care, intrând în realitatea locului și a oamenilor, înțelegi ce poți face. Eu mi-am dorit să fie bine. Mai bine. Au fost reabilitări și înființări de laboratoare didactice, necesare pentru a avea condiții bune de lucru și de învățare pentru studenți. Au fost înființări de laboratoare de cercetare pe domenii de interes la acel moment: dermato-cosmetice, nutriție de precizie, plante și, nu în ultimul rând, o biobază dedicată activităților cu animale de experiment, care să fie în conformitate cu cerințele actuale privind bunăstarea animalelor. În plan material, concret, se vede cu ochiul liber evoluția. În același timp, mi-am dorit ca studenții care își încep studiile la noi să aibă o atmosferă plăcută. Știm cu toții că în facultate trebuie să fii dedicat studiului, activităților de laborator și câteodată, prin numărul de ore necesare, prin complexitatea noțiunilor care trebuie asimilate, poate deveni copleșitor. De aceea, sprijinim prin tot ceea ce putem activitățile asociației studențești din facultatea noastră. Au avut și au în continuare multe proiecte atât în facultate, cât și în comunitate (măsurători de glicemie, tensiune arterială în zone circulate – supermarketuri etc.), precum și colaborări cu asociații studențești internaționale, prin care se fac schimburi între studenți și vizite în alte facultăți cu profil similar. 

Ce schimbări ați reușit să determinați până acum în cadrul facultății? 

În 2016, când am început primul mandat, aveam în desfășurare doar programul de licență de Farmacie. Acum avem un program de licență de Farmacie în limba franceză. Apoi, din 2018 avem un program de studii de master de Nutriție și siguranță alimentară, pe care colegele implicate direct l-au dezvoltat foarte frumos, cu colaborări și colaboratori din exteriorul facultății, cu workshopuri deosebit de interesante. Anul acesta universitar am început o colaborare cu decanatul Facultății de Medicină, prin care cadre didactice din Facultatea de Farmacie împreună cu profesori din Facultatea de Medicină sunt implicați în programul de licență de Nutriție și dietetică. Programul este extrem de interesant prin această împletire de expertize pe care le au profesorii care îl susțin. Ideea a fost de a crea condițiile necesare pentru ca absolvenții de liceu care sunt interesați de studii în acest domeniu să aibă posibilitatea de a urma un program complet, licență și master pe domeniul nutriției. 

Ce alte planuri aveți în noul mandat?

Din 2024, când a început acest mandat, avem deci un program nou de licență Nutriție și dietetică și un laborator dedicat cercetării în Nutriție, un laborator de cercetare nou, dedicat studiului plantelor medicinale. Mai avem în vedere reabilitarea unui laborator de tehnologie farmaceutică cu utilizare pe două direcții, atât pentru uzul studenților, cât și pentru activități de cercetare, care să fie util colegilor care sunt implicați în cercetarea și dezvoltarea de produse dermato-cosmetice.

Noile tehnologii sunt tot mai prezente în domeniul medical și nu numai. Cum se reflectă acest trend în curricula studenților?

Ceea ce putem facem este o adaptare la zi a conținutului materiilor de studiu, respectiv a programelor analitice. Partea de tehnologie nouă este inclusă astfel, într-un fel natural, fără a părea un efort special. Mai ales că avem o disciplină dedicată Tehnologiei farmaceutice care se desfășoară pe cinci semestre.

Parteneriat benefic pentru toți

Facultatea de Farmacie a dat deja prima promoție de absolvenți ai programului de master dedicat studiilor clinice. Ce feedback ați primit referitor la acest program?

Înființarea acestui program a venit dintr-o nevoie din piața muncii. Respectiv, ca o solicitare de la companiile care desfășoară studii clinice în România, care au nevoie de echipe de oameni pregătiți pentru acest domeniu. Programul are o structură interesantă, iar în semestrul final cursanții au stagiul de practică, extrem de important pentru a crea un contact profesional care să ducă, de ce nu, la angajarea absolvenților în echipele companiilor respective. Ca urmare, feedbackul este bun, fiind un parteneriat win-win pentru absolvenți, companii și facultate.

Care sunt principalele noțiuni pe care cursanții le deprind după absolvirea lui și cum le pot folosi în parcursul lor profesional?

Studenții la programul de masterat se pot împărți în două categorii: cei care deja lucrează în industria studiilor clinice și cei care nu au avut niciodată contact cu domeniul, dar ar dori să schimbe profilul activității lor profesionale. Ca urmare, toți colegii care predau la acest program s-au organizat de o asemenea manieră încât să fie parcurse noțiunile fundamentale pentru studiile clinice: propedeutica în studiile clinice, metodologia cercetării clinice, noțiuni de statistică, studii preclinice. În egală măsură sunt dezvoltate discipline extrem de țintite studiilor clinice: dezvoltarea protocolului, a broșurii investigatorului, consimțământul informat, inspecția în studii clinice, GCP (Good Clinical Practice), farmacotoxicologia și farmacovigilența etc. Absolut toate acestea sunt esențiale pentru a putea să te integrezi în echipele și activitatea specifică acestui domeniu. 

Colaborări spre binele pacienților

Sunteți și președinta Comisiei naționale de Bioetică a medicamentului și a dispozitivelor medicale. Care sunt principalele provocări cu care vă confruntați în activitatea de aici?

Activitatea din cadrul comisiei este una care necesită o mare atenție. Cred că partea cea mai provocatoare a fost și este și cea legată de baza legislativă. Implementarea Regulamentului 536/2014 al Parlamentului European a generat obligativitatea armonizării legislative în acești ani și, desigur, necesitatea unor adaptări la situații care nu puteau fi prevăzute anterior. Suntem într-o colaborare foarte bună cu colegii de la Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, suntem parte a Hubului de Inovație în Sănătate al cărui prim proiect a fost dedicat studiilor clinice. Aceste colaborări sunt vii, aducătoare de progres în timp real, care se traduce pentru pacienți în acces rapid la tehnologii și medicamente inovatoare.

Cum ați caracteriza domeniul farmaceutic din țara noastră și ce modificări considerați că ar fi necesare?

Domeniul farmaceutic este extrem de dinamic, prin atenția și dorința de a avea substanțe, tehnologii și metode terapeutice noi, care să genereze baza pentru o stare de sănătate a oamenilor cât mai bună. Ca urmare, tot ceea ce este legat de medicament, de terapii este într-o continuă evoluție. Cu toții ne dorim „tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte” și cred că industria farmaceutică lucrează exact pe această direcție. Este dificil de spus ce ar fi bine de făcut, ca să ne fie mai bine. Toate sistemele de sănătate din lume sunt restricționate de partea financiară. Nu este realist să ne gândim la posibilitatea atingerii unui nivel în care tot ceea ce îți dorești se poate obține, dar este realistă gândirea unui mod de a lucra mai eficient și sprijinit de o legislație suplă, care să fie adaptată la ceea ce este necesar.   

Ceea ce facem noi, ca profesori în facultățile în care avem activitate, este o împletire de gândire creativă, învățare continuă și respectarea normelor stabilite pentru domeniul învățământului universitar farmaceutic. (Prof. dr. Doina Drăgănescu)