La un eveniment din 10 decembrie 2024 am stat de vorbă cu Ion-Gheorge Petrovai despre harta start-upurilor din sănătate din țara noastră (când a fost lansat la București raportul „Romanian HealthTech Startups - Overview Report”), dar și despre așteptările sale în acest domeniu. Chiar dacă țara noastră este în acest moment un teren fertil pentru start-upuri, bine ar fi ca acestea să înceapă să-și crească nivelul. 

Ce semnifică pentru voi, echipa FreshBlood HealthTech, lansarea raportului Romanian HealthTech Startups? 

Noi ne bucurăm că avem deja a patra hartă a start-upurilor de sănătate din România. Avem mai multe start-upuri, avem unele mai bune și vedem evoluția în progresul măsurabil. Eu cred că și FreshBlood, cu suportul EIT Health, a contribuit punându-i împreună (pe inovatori și pe oamenii-cheie din domenii diverse – n.red.) și ridicând nivelul așteptărilor: atât prin evenimente, cât și prin conexiuni, prin programe. 

Asta e, de fapt, motivația noastră: să vedem cum cresc proiectele și cum deja există colaborări semnificative. Inclusiv astăzi (10 decembrie 2024 – n.red.) au fost aici start-upuri care au zis: „Eu lucrez cu o rețea de farmacii” – ceea ce este extraordinar! Să ai un start-up făcut de un student care are discuții cu o rețea de farmacii! Acest lucru e de bine pentru noi toți. 

„Deja nu mai vorbim de aspirațional, vorbim de realitate”

Voi nu ați renunțat la ideea de a realiza anual harta start-upurilor din sănătate din România. Ce ne poți spune despre ecosistemul de la acest moment, cum să interpretăm ce vedem pe „hartă”? 

Cred că România are spațiul să devină un jucător pe inovație – încă este nevoie de suport, iar asta înseamnă că oamenii trebuie să știe [despre noi], asta înseamnă că e nevoie de continuitate în contextul ăsta. Și e nevoie de ceva ce este foarte important: întâlnirea cu realitatea. Inclusiv evenimentul de astăzi aduce laolaltă investitori, oameni din organizații, doctori care pot să întrebe lucruri reale, concrete. Deja nu mai vorbim de aspirațional – inclusiv discuțiile de astăzi au fost de genul: „Cum faceți în situația asta? V-ați gândit la cum o să faceți acolo?”. Iar răspunsul a fost: „Da, ne-am gândit. Pe situația asta, lucrurile vor arăta așa...”. Vorbim de realitate. 

În cadrul FreshBlood aveți un program prin care oferiți sprijin start-upurilor aflate la început de drum. Cum l-ați gândit, ce v-ați propus cu el? 

Noi, spre exemplu, când am conceput programul Hubvantage – asta este a treia ediție – l-am gândit nu ca pe un program de accelerare, l-am gândit ca pe un program de susținere și de punere a start-upurilor în față cu realitatea. Ca [fondatorii lor] să aibă feedback de la potențiali clienți și de la potențiali colaboratori, pentru că doar așa pot să crească. 

Dacă noi doar ne jucăm de-a prezentările în permanență, o să ne simțim bine, o să fim buni prezentatori, dar n-o să progresăm. Asta e mantra pe care o vedem noi, la FreshBlood. Iar șansa noastră, ca ecosistem din România, este că suntem adaptabili și că ne mișcăm mai repede decât alții. 

Ce s-a mai schimbat în ecosistemul start-upurilor din Sănătate de la ediția din 2023 a „hărții”? 

Ce am văzut eu în momentul de față: telemedicina nu mai este o prioritate. Există jucători [pe segmentul de telemedicină], dar fiecare s-a dus în altă direcție. Unii s-au dus mai degrabă către pacienți, alții mai degrabă către doctori, alții către instituții medicale. Ca atare harta, în momentul de față, nu mai are categorie de telemedicină, are start-upurile de telemedicină puse acolo unde sunt ele. 

Ce vedem? Un interes în creștere pe partea de self care, zicem noi, partea de a te îngriji pe tine. Inclusiv start-upurile prezentate astăzi au abordat partea de îngrijire. Asta e zona de self care și în ea avem partea de nutriție, o parte de mental health – care este și ea importantă – și o parte de wellness, la modul general. În România, e natural să vedem mai multe start-upuri în zona de ajutor pentru doctori și ajutor pentru instituții medicale. 

De ce spuneți asta? 

Pentru că acolo (secțiunile de pe hartă la care face referire se numesc Tools for Healthcare Professionals și Tools for Institutions – n.red.), dacă dovedești că ești bun [ca start-up], banii se obțin mai ușor. Avem start-upuri în România care deja au colaborări cu instituții medicale și sunt folosite de acestea. Spre exemplu, există un start-up: ASSMB colaborează cu Medicai, un start-up din România, pentru că un start-up poate să-i ajute realmente pe cei de la ASSMB pe problema respectivă. La fel, există start-upuri care ajută centrele de oncologie. Synaptiq e un start-up din Cluj care ajută la conturare în procesul de radioterapie. Vor mai fi și altele. 

Pragmatism în creștere

România în ce stadiu se află, după părerea dvs.?

Suntem la stadiul la care fondatorii de start-upuri încep să fie suficient de maturi, însă există și o deschidere în creștere la nivelul jucătorilor din sănătate. Pentru că ei își dau seama că cu un start-up pot să rezolve lucruri, câteodată mai rapid și mai ieftin decât dacă ar aștepta o soluție foarte mare, foarte complexă, bătaia de cap fiind acolo, câteodată, să te adaptezi tu [ca utilizator] la soluție, nu să adaptezi soluția la nevoile tale. 

Ce alte tendințe ați mai văzut pe harta start-upurilor din sănătate din 2024? Ne poți spune mai mult despre partea de finanțare? 

Este o problemă în momentul de față că suntem „în așezare” pe partea de finanțare. Perioada 2021-2022 a fost un hype foarte mare, dat de pandemie. Suntem în zona de corecție, adică ce se finanțează în momentul de față este mult mai realist – nu numai în România, ci și la nivel internațional. Ce am mai văzut este un pragmatism în creștere – și la nivelul fondatorilor de start-upuri, și la nivelul colaborărilor. De fapt, nimeni nu vrea să piardă timpul. Nu mai este atât de mult loc de experimente, este nevoie de claritate – iar asta începe să funcționeze. 

Trendurile la nivelul general stau așa: mental health (sănătatea mintală – n.red.) a rămas destul de sus la nivel mondial, iar în România acest domeniu crește odată cu serviciile de sănătate mintală, care în momentul de față devin aproape de mainstream, aș zice. Este perfect de înțeles ca tu, pacient, să ai nevoie de suport pe subiectul ăsta. Operatorii de servicii medicale au început să introducă în pachetele lor servicii de sănătate mintală. 

AI atrage un interes crescut 

De exemplu, am văzut postări sponsorizate pe Facebook ce promovează servicii de mental health. 

Sigur! Iar asta înseamnă că ei [cei care oferă acele servicii] înțeleg nevoia și au înțeles că pot și să o satisfacă. Ăsta este un aspect. Al doilea lucru este că observ un hype legat de AI (inteligența artificială – n.red.). Noi nu-l avem (interesul) așa de mare în România precum alte țări. În alte state, pentru că sunt prea mulți bani, AI-ul atrage un interes crescut. 

Eu cred că noi, ca țară, nu avem hype-ul ăsta. Pe de o parte, nu suntem clienți de AI, dar nici nu avem atâția bani în ecosistemul din România pentru finanțare. Însă avem start-upuri care au soluții bazate pe AI, doar că ei nu supra-promit aceste lucruri. Pur și simplu sunt mulțumiți să dovedească [că pot]. Aceste start-upuri se duc încet în zona asta, să adune dovezi și să se gândească cum se poate folosi o unealtă – nu numai să se laude cu ea. 

Am văzut start-upuri care au fost în stadiul de „Ne lăudăm”, dar după asta nu s-a întâmplat nimic cu ele. Ei bine, în momentul de față n-am prea văzut situații de genul ăsta, pentru că oamenii înțeleg că degeaba dai o soluție, dacă ea nu este și implementată. Și astfel ei se gândesc din timp. 

Dvs. lucrați cu start-upuri și cu fondatorii lor, cu echipe vaste. Ce sfaturi sau recomandări le dați, pentru a depăși provocările, obstacolele neprevăzute? 

Le zic echipelor: concentrați-vă pe implementare, iar apoi veniți cu soluția. Încercați să înțelegeți problema clientului înainte să vedeți chestia asta. Un aspect important este că programele de susținere a start-upurilor încep să fie prezente și la nivel național. A fost BIOdyssey care a început în 2022; există Level Up, aflat la a doua ediție; Health Innovation Zone, care este la Iași, a doua ediție; noi, cu Hubvantage, suntem la a treia ediție. Începe să existe continuitate pe acest plan. Iar continuitatea asta arată tuturor că există interes suficient de mare. 

Citiți și despre: Beneficiile programului Hubvantage

Eu cred că va veni și partea de finanțări, apropo de raportul Draghi de competitivitate, mai există niște fonduri de investiții care se uită mai cu atenție în piață... Vine digitalizarea din PNRR, lucru care o să deschidă mintea multor oameni din spitale, pentru că vor trebui să folosească instrumente și o să zică: „Lucrul ăsta se poate face un pic mai bine!”. Noi, în România, ca ecosistem, ne vedem, suntem vizibili. Unii ar zice că asta a durat. Eu aș zice că a mers foarte repede. (râde) 

Ar fi bine să existe o deschidere către start-upuri 

Cum credeți că va evalua România din 2025, în ce privește start-upurile din Sănătate? 

Eu cred că avem oameni foarte buni, care pot să facă lucruri. Important e să încercăm să-i ajutăm. Există, în momentul de față, (interviul a fost realizat în 10 decembrie 2024, la București – n.red.) în Transparență decizională strategia de digitalizare, iar acolo se menționează harta start-upurilor, acolo se vorbește despre faptul că ar fi bine să existe deschidere către start-upuri. Sigur că normele vor hotărî cât de mult se întâmplă asta, dar subiectul este pe masă. 

România are o calitate: dacă noi, românii, ne hotărâm să facem o chestie, ne mișcăm foarte repede! Acum așteptăm să vedem momentul în care niște oameni de la nivel politic vor accepta că, cu ajutorul start-upurilor, pot să economisească bani și pot să rezolve lucrurile mai repede. 

Am văzut exemplul ăsta înainte de pandemie în Marea Britanie, în care NHS zicea: „Nouă ne cresc cheltuielile; nu avem resurse; trebuie să punem în folosință digitalizarea, ca să acoperim gap-ul”. Acest lucru nu este încă suficient de acceptat în România, dar eu cred că o să se vadă schimbarea. În momentul în care o să apară limitări bugetare, s-ar putea [ca politicienii] să-și dea seama că este mai avantajos să introducă instrumente de suport pe bază de tehnologie – multe dintre ele de la start-upuri – atunci când n-o să aibă resurse suficiente. Asta e ideea! 

Iar noi, ca organizație, la FreshBlood îi ajutăm pe cei cu care lucrăm, ca să fie pregătiți pentru momentul în care Guvernul României o să se trezească că îi trebuie soluții. Lucrul ăsta e valabil și pentru alte guverne din lumea asta. (...) 

Eu rămân optimist-moderat, dar cred că am ajuns la o masă critică de volum (ca număr de start-upuri existente - n.red.), acum este momentul să ridicăm nivelul lor, ca să crească piramida. Avem deja destul de multe start-upuri în ecosistem, acuma trebuie să ridicăm nivelul lor. Unele se vor cerne, se vor dezvolta altele. Desigur, nu trebuie să iasă în față toate, dar trebuie să învățăm din toate lucrurile - ăsta este mesajul meu.