„Romanian HealthTech Startups Overview Report” a fost realizat de FreshBlood, ONG clujean care susține inovația în sănătate. 

FreshBlood HealthTech a dat publicității, în primul trimestru al anului 2026, cea mai recentă variantă a raportului care analizează ecosistemul start-upurilor de sănătate din țara noastră. Intitulat „Romanian HealthTech Startups Overview Report” și pregătit încă din luna decembrie 2025, documentul a ajuns și în redacția Viața Medicală. L-am citit cu atenție, iar dr. Ion-Gheorghe Petrovai (foto), director de inovație și cofondator al FreshBlood, a fost de acord să discutăm pe acest subiect. El ne-a prezentat contextul actual care se oglindește pe harta start-upurilor din sănătate. 

„Noi încercăm în fiecare an să facem update-uri legat de piața de inovație în sănătate în România, să mapăm start-upurile, să mapăm organizațiile care se implică în susținerea inovației. Încercăm să ne dăm seama cum arată prezentul și cum va arăta viitorul. De aceea facem acest raport. L-am terminat anul trecut, în decembrie 2025”, a declarat dr. Ion-Gheorghe Petrovai pentru Viața Medicală. 

Deși nu a fost lansat la finalul anului trecut, ci publicat abia în primul trimestru al lui 2026, interlocutorul meu subliniază că este nevoie de un astfel de document pentru ca oamenii să știe ce se întâmplă și cum anume se așază prioritățile inovatorilor din domeniul HealthTech. 

„Am încercat să alegem 100 de start-upuri de HealthTech din România. Am inclus, pe lângă ele, și 10 start-upuri din Republica Moldova, pentru că acestea sunt tot mai conectate la ecosistemul din România. Și noi, la FreshBlood, în programul Hubvantage, am avut start-upuri din Moldova”, a detaliat directorul de inovație al organizației clujene. Despre unele, de exemplu BabyMedy*, Viața Medicală a scris încă din decembrie 2023. 

Patru mari categorii pe hartă

Ediția din 2025 a hărții („Romania & Moldova HealthTech Startups Map 2025”) include 100 de start-upuri din România și 10 din Republica Moldova. Harta a fost creată de Activize împreună cu FreshBlood și Inosano și este împărțită în patru mari categorii: 

1. Instrumente pentru pacienți și familiile lor (22 de start-upuri), printre care menționăm: Doctor31, HeroDoc, Ringdoc, .lumen empowering the blind, Docbook, InsulLoc, Tully, Cardioline, TeleSenior și altele; 

2. Instrumente pentru profesioniștii din domeniul sănătății (27 de start-upuri), dintre care menționăm: zalamedical, Dr online, re.flex, Doc.landia, BIOMAP, FEMYO, medicentrum, alpreiva, eduson etc; 

3. Instrumente pentru îngrijire sau self care (25 de start-upuri), împărțite în trei subcategorii: nutriție (dahna, reset, VITALOS etc.); sănătate mintală (Anima Felix, Calmly, i’m fine etc.); instrumente pentru bună stare și alte scopuri (medic.chat, Opticare.ap, Eldie, Zitamine, BabyMedy etc.); 

4. Instrumente pentru instituții (36 de start-upuri), printre care se află: MEDICAI, docviser, Delphi, OCTODOC, Medinav, RAYSCAPE, Smilemobilul, MediJOBS.ro, Medical Pilot, Parol, DEA Medicine etc. 

Unele start-upuri s-au maturizat, ba chiar se descurcă bine în criză 

Pe de o parte, din raport reiese, după cum punctează interlocutorul meu, că unele start-upuri s-au mai maturizat, „ceea ce ne bucură. Însă ne-am dori să vedem mai multă încredere din partea entităților de sănătate. În continuare este complicat pentru un start-up să înceapă o colaborare consistentă cu un furnizor de servicii de sănătate”. 

În contextul actual, există start-upuri românești care au început colaborări cu furnizori de servicii de sănătate. Acest fenomen se întâmplă tot mai mult, afirmă dr. Ion Petrovai: „Dar cred că e firesc ca un furnizor de servicii de sănătate să vrea mai multe dovezi, să vrea mai multă gândire aliniată pe nevoile sale”.

În ciuda informațiilor din zona de inovație în sănătate, dr. Ion Petrovai mărturisește că este moderat optimist. „În momentul de față, sunt un pic frustrat că situația actuală în care start-upurile operează îi face pe oameni să amâne deciziile. Lucru care pentru start-upuri este foarte dureros. (...) Se discută despre schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Se discută despre faptul că vor crește anumite taxe. Și-atunci oamenii care au responsabilitate iau deciziile mult mai greu. În mod paradoxal, start-upurile se descurcă mai bine într-o criză mare, pentru că oamenii care simt criza sunt mai deschiși să caute soluții.” În concluzie, directorul de inovație reamintește că rămâne totuși optimist, „însă optimismul meu este moderat. Start-upurile care se maturizează vor crește, își vor găsi clienți și vor intra la masă. Asta văd deja în unele situații”. 

Clustere și numeroși inovatori 

O altă secțiune a raportului detaliază acele programe și organizații care își îndreaptă atenția către sectorul de HealthTech din România și din Republica Moldova: clusterul ROHEALTH, iMago Mol (Clusterul Regional Inovativ de Imagistică Moleculară și Structurală Nord-Est), Cleverage, Level Up, Health Innovation Zone, CieH (Centrul de Inovație și e-Health al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București); BiomentorHub, EIT Health și altele. 

Raportul „Romanian HealthTech Startups Overview Report” aduce în prim-plan și alți inovatori din domeniul HealthTech din ecosistemul românesc care merită acest lucru, deoarece populația folosește soluțiile create de aceste start-upuri. Pe de o parte, sunt menționate proiectele inovative ale unor ONG-uri și universități: Peditel, Donorium, BlooDoChallenge, Apartinator.ro, DARA, helpme etc. Pe de altă parte, sunt menționate proiectele inovative ale unor companii, precum: SanoPass by MedLife, DentalVerse, PROMED, DictaMed, Hello Green, Harta Șpăgii***. 

Cum poate fi citită și interpretată harta 

În esență, afirmă dr. Ion Petrovai, pe hartă se poate vedea o prezență semnificativă a start-upurilor din sănătate (multe în toate cele patru cadrane): „Chiar dacă este o aglomerare în cadranul din dreapta pentru instrumente pentru profesioniști în sănătate și pentru instituții, să reținem că instituțiile, de fapt, sunt clienții prioritari, pentru că atunci când vorbești cu o instituție, oamenii din interiorul ei recunosc mai repede că au o problemă”. Iar dacă recunosc că au o problemă, pot să aibă deschiderea de a aloca resurse pentru a o rezolva. În opinia sa, instituțiile sunt clienții semnificativi: „Avem start-upuri care pot fi puse atât la zona de self care, cât și în zona de instituții”. 

Totuși, explică directorul de inovație, în zona de self care lucrurile se mișcă încet, „pentru că start-upurile nu au neapărat putere mare de promovare. Nu au neapărat un istoric sau un brand pe care să poată să-l pună în față. Însă dacă te duci la nivel de instituții, lucrurile sunt mult mai pragmatice”. 

Harta nu arată foarte diferit în comparație cu cea de anul trecut, cu situația start-upurilor care au inovat în 2024 în sănătate. „Ce ne bucură pe noi, la Freshblood, este că nu au dispărut așa de multe de pe hartă, față de anii trecuți. Avem zece start-upuri care s-au schimbat față de acum un an, ceea ce este foarte puțin, având în vedere dinamica.”    

*https://www.viata-medicala.ro/tehnologie-moderna-pentru-bebelusi-35206

**https://www.viata-medicala.ro/tehnologie-medicala-startupul-xvision-devine-rayscape-28855

*** https://www.viata-medicala.ro/harta-spagii-din-spitalele-romanesti-41448 

Companii fondate de români au prins aripi peste hotare 

Raportul „Romania & Moldova HealthTech Startups Map 2025” include o secțiune dedicată start-upurilor străine care au fondatori români. Menționăm câteva dintre acestea, conform raportului: Mitra Bio, Sorcova Health, Sano-Meter, Nostos Genomics, Sellarhealth, Whoop și altele. 

În opinia directorului de inovație de la FreshBlood, România începe să se vadă mai mult în plan internațional: „Un semn care mi se pare valoros este că sunt start-upuri din România care încep să se extindă internațional”. Pe de altă parte, spune el, sunt deja start-upuri care au maturitate în România. 

De exemplu, Rayscape (fostul Xvision, despre care „Viața Medicală” a scris**) este prezent în momentul de față la nivel internațional în mai multe țări, explică Ion Petrovai: „Este foarte satisfăcător să vezi prezența celor de la Rayscape la congrese europene. La fel, Synaptiq este un alt start-up care este prezent la conferințe internaționale și care deja are parteneriate în piețe mature, adică în Franța sau Italia”. 

În concluzie, „începem să ne extindem și la nivel internațional. Ăsta este progresul față de versiunea anterioară hărții. Din păcate, n-avem date mai noi față de ceea ce aveam în 2023, din punctul de vedere al ecosistemului”, afirmă Ion Petrovai. 

În mod paradoxal, start-upurile se descurcă mai bine într-o criză mare, pentru că oamenii care simt criza sunt mai deschiși să caute soluții.
Ion Petrovai
 

LUMEA VREA SĂ CITEASCĂ DESPRE LUCRURI EXTRAORDINARE, DAR EU ZIC MEREU CĂ PRIMUL LUCRU EXTRAORDINAR LA UN START-UP ESTE CĂ NU MOARE, AVÂND ÎN VEDERE CĂ ESTE UN DOMENIU CU RISC MARE, CU COMPLEXITATE MARE, ÎN CARE, PE MĂSURĂ CE TE MATURIZEZI, ÎȚI DAI SEAMA CĂ E TOT MAI GREU. (Ion Petrovai)