Newsflash
Interviuri

Cooperarea, cuvântul de ordine în cluster

de Dr. Mariana MINEA - dec. 24 2021
Cooperarea, cuvântul de ordine în cluster

Accesul la finanţări nerambursabile, la investitori, la know-how este doar unul dintre avantajele pe care le are membrul unui cluster, spune Flaviana Rotaru, președinte și cofondator ROHEALTH.

ROHEALTH este o organizaţie neguvernamentală, înfiinţată în 2015, care are ca scop dezvoltarea cercetării din domeniul Sănătăţii și Bioeconomiei pentru sănătate. Este singurul cluster românesc în acest domeniu care a primit certificarea „Gold Label”*.

Flaviana Rotaru 2021 (prel)

Ce este un cluster?

Un cluster este un grup de organizaţii concentrate geografic care doresc să dezvolte un domeniu. Sufletul oricărui cluster îl reprezintă întreprinderile ca iniţiator de relaţii economice.

Dar, ca și la ROHEALTH, acestea nu se pot dezvolta fără aportul institutelor de cercetare și al universităţilor, al reprezentanţilor administraţiei publice, cum sunt primăriile, care transmit „vibe-ul” comunităţii, în prezenţa unor catalizatori ca firmele de consultanţă, marketing, avocaţi etc.

Ce face un cluster?

Să luăm exemplul ROHEALTH. Pe lângă că oferim informaţii de interes despre surse de finanţare, evenimente, identificăm și transmitem nevoile membrilor către ceilalţi membri, indiferent dacă vorbim de solicitarea unui anumit tip de resursă umană sau al unui serviciu punctual de cercetare sau comercial. În orice cluster există un know-how necuantificat și care, în fapt, reprezintă inima acestuia.

Un start-up care încă nu știe cum să autorizeze un laborator va găsi pe cineva din cluster care să îi spună ce pași sunt de făcut. Sau, dacă nu știi cum să-ţi protejezi ideea, găsești în cluster firme care te pot ajuta, iar pentru dezvoltarea ei, ai acces la „colegi” din domeniul inteligenţei artificiale, care pot spune dacă se poate dezvolta un algoritm care să facă ce ai gândit tu.

Validarea ideii înainte de a cheltui efectiv bani este o oportunitate incredibilă într-o cultură în care comunicarea este considerată o slăbiciune. Când ești un start-up și nu ai bani, este foarte important să nu pierzi timp și să ai acces la oameni care chiar știu și vor să te ajute.

RoHealth funcţionează pe grupuri de lucru.

Avem șapte grupuri de lucru: medicina translaţională, materiale pentru sănătate, echipamente și instrumente medicale, e-health și educaţie, bioeconomie pentru sănătate, inclusiv un grup de politici de sănătate care se ocupă de lobby la nivel de sistem și, nu în ultimul rând, grupul de responsabilitate socială pentru sănătate.

Din acesta face parte și organizaţia neguvernamentală Dăruiește Aripi, care a dezvoltat și actualizat unicul registru de cancer pediatric. Grupurile sunt importante pentru că semnalează problemele sistemice care nu se potrivesc cu cercetarea în sănătate și vin cu informaţii pentru strategia de dezvoltare a clusterului.

Notified Body, o necesitate pentru România

Cum crește un start-up în cluster?

Un exemplu de succes este Genetic Center, care, la începutul interacţiunii, a dezvoltat un proiect de tip start-up de cercetare, adăugând ulterior unul de infrastructură, după care a devenit parte a lanţului Regina Maria.

În acest domeniu, dacă vorbim de un echipament, de la idee și până când ajunge produsul pe piaţă trec aproximativ șase ani. Dacă discutăm de un produs farmaceutic, durează aproximativ 12 ani oriunde în lume.

În România se adaugă încă niște ani, pentru că noi nu avem organismul Notified Body, o entitate independentă care se ocupă cu certificarea, cu marcarea CE a dispozitivelor medicale produse în ţara respectivă.

Inovatorul român se duce pentru certificare în altă ţară, după care în România stă la coadă la ANMDMR (Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România) ca să primească autorizaţie și să vândă local. Avem exemplu în clusterul nostru pe DDS Diagnostic, care a lansat un test RT-PCR diferit de ce există pe piaţă. Vreţi să știţi unde l-a certificat? În Polonia.

Ce se întâmplă la noi cu acest Notified Body?

România a avut Notified Body până în 2012, când a fost desfiinţat pentru că nu și-a refăcut certificările, care impuneau condiţii foarte stricte legate de calitatea personalului și de proceduri.

În pandemie, la un moment dat, Ministerul Apărării certifica măști, viziere etc. – o soluţie eficientă pentru rapiditate, dar gândiţi-vă cum ar fi fost să fi avut și noi un astfel de organism în perioada în care au apărut atâtea soluţii și echipamente medicale noi.

Știm de la membri din cluster că se plătesc sute de mii de euro pentru certificare în alte ţări, inclusiv pentru traducerea documentelor, deplasare, de aceea unii și renunţă. Plus că întotdeauna când lipsește intervenţia statului, apar și mulţi cunoscători care pot profita de această necunoaștere.

Chiar dacă ar plăti jumătate din aceste sume în România, reînfiinţarea acestei entităţi tot ar fi un beneficiu pentru toată lumea. Ar trebui ca statul să își propună să investească și să creeze primul Notified Body, cu oameni foarte performanţi, seniori cu 10-12 ani de experienţă în domeniu și certificări, bine plătiţi și cu un comportament etic impecabil, capabili să spună „Domnule, eu NU fac asta”.

Finanţări pentru cercetarea în Sănătate

Ce lecţii aţi învăţat din experienţa clusterului?

Am învăţat că împreună suntem mult mai puternici și putem face lucruri de altă anvergură. Lucrând cu membrii clusterului îţi dai seama câte ar putea face dacă ar fi în mod real sprijiniţi de stat. Mă refer la lucruri simple, cum este de exemplu înfiinţarea unei firme în România – în trei săptămâni, faţă de Estonia, unde durează 48 de ore.

Ce aţi obţinut?

Unul dintre motivele pentru care cercetarea medicală în România a fost subfinanţată în ultimii șapte ani este că atunci când s-au stabilit domeniile SMART, adică cele care vor primi cu prioritate bani pe cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), cercetarea în sănătate a rămas doar prioritate naţională, adică cu acces la bugetul naţional de CDI, care niciodată nu și-a atins pragul asumat de România ca stat membru UE.

Suplimentar, și în Strategiile de inovare regională, inovarea în sănătate a lipsit cu desăvârșire sau a fost nișată în mod excesiv. RoHealth, prin grupul de politici, a sesizat aceste disfuncţionalităţi și, împreună cu clusterele regionale existente, a impulsionat participarea și la consultările regionale.

Ori de câte ori a fost o consultare, noi i-am anunţat nu doar pe cei din cluster, am anunţat Universitatea de Medicină a regiunii, iar spitalele au făcut adrese către ADR-uri (Agenţiile de Dezvoltare Regională) și și-au exprimat interesul. Iar azi inovarea în sănătate este foarte bine reprezentată, atât la nivel naţional, cât și regional.

România, pe ultimul loc la investițiile în cercetare? O problemă și de raportare

Nu pot să cred că suntem ultima țară din Europa la capitolul investiții în cercetare. Dar pot să spun că felul în care raportăm acest lucru este greșit. Tu ai un cod CAEN – sau mai multe – pe firmă și un cod secundar pe cercetare. Când depui bilanțul, practic raportezi totul pe primul cod CAEN, cel cu care ai înființat firma. E adevărat că pentru cercetare ai un spațiu separat în bilanț. Când întrebăm întreprinderile de ce nu pun acolo cercetarea, pentru care ar primi măsuri de sprijin, răspunsul lor este «Păi, când vin cei de la ANAF, crezi că au auzit de cercetare?». Anul acesta multe firme care au raportat activități de cercetare au fost controlate de ANAF, fără probleme majore, dar există această frică cum că cel care vine în control nu va înțelege ce faci. Aici avem noi o problemă, cât de corect raportăm. Știți foarte bine că în zona medicală raportările sunt cum sunt, dar noi vorbim la nivel de stat acum, pentru că raportăm totul pe un singur cod CAEN. Și atunci, cât de relevante sunt statisticile? (Flaviana Rotaru)

„Majoritatea întreprinderilor private își finanțează singure activitățile de cercetare, cu eforturi mari. Au de ales între ce proiecte să inițieze și să ducă la bun sfârșit, iar asta așază România pe un loc codaș și la numărul de brevete provenind din mediul de afaceri, de doar 28%**. Acești antreprenori continuă însă în spiritul lor temerar, chiar dacă drumul este anevoios și plin de piedici. De exemplu, acum pe toate canalele media se discută situația DDS Diagnostic, membru în cluster, producător român din zona de cercetare medicală pe care statul roman îl pedepsește că a îndrăznit să viseze că în țara lui va fi protejat.” (Flaviana Rotaru)

BeHealth 2021

ROHEALTH organizează anual evenimentul internaţional de brokeraj BEHEALTH. În 2021 evenimentul s-a desfășurat online, la final de octombrie, cu 400 de participanţi din 43 de ţări, 90 de speakeri și 211 întâlniri B2B.

beHealth

În prima zi s-a vorbit despre toate sursele de finanţare. Apoi au fost organizate paneluri cu participanţi români și străini. În ziua a treia au avut loc întâlniri 1 la 1. Multe au fost între români, pentru că aceștia nu au alte oportunităţi de a se întâlni în mediul online pentru cercetare.

Carte de vizită Flaviana Rotaru:

  • Absolventă de Electronică (1998) – Universitatea Politehnica București (UPB), Filiera Engleză;
  • Master în Management Strategic (2004) – UPB;
  • Absolventă de Drept (2018) – Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir”, București;
  • Absolventă a diferite cursuri și a Bootcamp-ului de Inovare în Sănătate organizat de Massachussets Institute of Technology (MIT) și Harvard Medical School (2018);
  • Antreprenor.

ROH GOLD HARTA5





Notă autor:

*Recunoașterea excelenţei prin Gold Label
Certificarea ECEI GOLD Label „Excel in Cluster Excellence”, recent acordată de Secretariatul European pentru Analiza Clusterelor (ESCA) asociaţiei RoHealth, a presupus evaluarea a 31 de indicatori de calitate referitori la structură, guvernanţă și colaborare, finanţare, strategie, servicii, realizări și recunoaștere.
Dintre cele șase clustere cu certificare Gold din România, RoHealth este singurul din domeniul Sănătăţii și al Știinţelor Medicale. La nivel european există 125 de clustere care deţin ECEI GOLD Label.
**POCIDIF, Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare https://www.fonduri-structurale.ro/descarca-document/33700

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe