Societatea Europeană de Cardiologie a publicat patru noi ghiduri în 2020.

1. Ghidul de management al sindroamelor coronariene acute (SCA) fără supradenivelare de segment ST prezintă ultimele noutăţi de diagnostic și tratament la pacienţii cu SCA fără supradenivelare de segment ST, printre care se numără următoarele:

• dozarea nivelului seric de troponină high sensitivity la zero  și respectiv două ore,
• nivelul de BNP și NT-proBNP trebuie luat în considerare pentru evaluarea prognostică a pacienţilor,
• prasugrelul este agentul antitrombotic de elecţie la pacienţii trataţi intervenţional,
• tratamentul cu inhibitori ai receptorilor P2Y12 se recomandă doar la pacienţii la care se va realiza coronarografie în urgenţă,
• la pacienţii cu fibrilaţie atrială se recomandă triplă terapie (două antiagregante plachetare și un anticoagulant oral) pe termen scurt (până la o săptămână după evenimentul acut), ulterior dublă terapie cu un nou anticoagulant oral și un antiagregant plachetar (de preferat clopidogrel) minim 12 luni, 
• - intervenţia percutană se realizează în primele 24 de ore la pacienţii cu infarct miocardic acut fără supradenivelare de segment ST, cu modificări ST-T nou apărute în dinamică sugestive pentru ischemie progresivă, cu supradenivelare tranzitorie de segment ST sau cu scor GRACE >140 (1).

2. Ghidul de management al fibrilaţiei atriale prezintă ultimele recomandări de diagnostic și terapie a pacienţilor cu fibrilaţie atrială, în ceea ce privește tratamentul farmacologic de control al alurii ventriculare sau al ritmului cardiac,necesitatea terapiei anticoagulante, conversia electrică și tratamentul intervenţional prin ablaţie cu radiofrecvenţă (2).

3. Ghidul de management al bolilor cardiace congenitale la adulţi redă cele mai noi metode de diagnostic, stratificarea riscului în vederea stabilirii momentului optim de realizare a intervenţiei chirurgicale și criteriile necesare pentru selecţia celui mai potrivit tip de intervenţie, respectiv chirurgical sau intervenţional. Noutăţile din acest ghid se referă în mod deosebit la tehnicile de tratament intervenţional (3).

4. Ghidul de cardiologie sportivă și activitate fizică la pacienţii cu boli cardiovasculare este primul ghid cu această temă, cardiologia sportivă fiind o subspecialitate nouă, ce se ocupă cu studiul progresiei bolilor cardiovasculare și riscul de evenimente acute în timpul efortului fizic intens. Acest ghid este deosebit de util în privinţa recomandărilor privind activitatea fizică la pacienţii cu boli cardiovasculare (4).

Noi medicamente hipolipemiante în studiu

        Inclisiran blochează expresia proteinei PCSK9 la nivel hepatic și poate astfel reduce nivelul de LDL-colesterol. Medicamentul se administrează sub forma a două injecţii pe an.

        Acidul bempedoic este un alt agent hipolipemiant în studiu, ce are ca efect reducerea LDL-colesterolului cu aproximativ 25% și poate fi administrat pacienţilor ce nu tolerează dozele mari de statină (5).

Aparatură medicală adaptată

        În Australia, a fost fabricat un cip ce analizează circulaţia sângelui și modalitatea de formare a trombilor în vederea identificării unor terapii antiagregante cât mai eficiente (5).

        O altă noutate o reprezintă stetoscoapele digitale, ce pot amplifica și transmite zgomotele cardiace către un smartphone, astfel nemaifiind necesar contactul direct cu pacientul, ceea ce este deosebit de util mai ales în contextul pandemiei de COVID-19 (5). Device-ul Biobeat este un monitor wireless ce măsoară continuu tensiunea arterială, alura ventriculară și saturaţia în oxigen a sângelui prin intermediul unui plasture cutanat, folosind fotopletismografia. Acesta este conectat la un smartwatch. Plasturele se plasează la nivelul toracelui superior și poate fi utilizat 10 zile (5).

Anul acesta a apărut și o bioimprimantă 3D ce poate reconstrui cordul în mod realist, fiind deosebit de utilă pentru trainingul în chirurgia cardiacă (6).

Citește și: Anul 2020 în medicină: o trecere în revistă