CARTE DE VIZITĂ:

• Competenţă în medicina materno-fetală
• Competenţă în managementul serviciilor de sănătate
• Competenţă în ecografie obstetricală și ginecologică
• Competenţe în tratamentul infertilităţii cuplului și reproducerea umană asistată

Cum aţi caracteriza ginecologia din România?

România stă relativ bine la capitolul ginecologie, participând la programele europene de prevenire, depistare precoce și tratare modernă multidisciplinară a patologiei maligne a sânului, colului uterin, ovarului. Ca noutate, avem Programul Naţional de Fertilizare 2022-2023, care ajută pacientele cu infertilitate și femeile singure care doresc să beneficieze de sprijin financiar pentru fertilizare in vitro. De asemenea, de la 1 iulie a.c., se propune crearea Programului Naţional de Endometrioză, o boală care afectează 10-15% dintre femeile aflate la vârstă 
reproductivă.

Cum credeţi că va arăta ginecologia viitorului?

Ginecologia viitorului va fi influenţată în mod semnificativ de evoluţiile tehnologice și de aplicarea inteligenţei artificiale (IA) în domeniul medical. În grupurile profesionale din care fac parte se vorbește despre dezvoltarea tehnologiilor avansate de imagistică, cum ar fi imagistică 3D și 4D, ce pot oferi o vizualizare mai detaliată a organelor și structurilor ginecologice. De asemenea, IA poate juca un rol semnificativ în procesul de diagnostic și prognostic în ginecologie. Algoritmi și modele de învăţare automată pot ajuta la interpretarea datelor medicale, imagistice și de laborator pentru a identifica afecţiuni ginecologice și a estima evoluţia acestora. Roboţii asistenţi pot fi utilizaţi în intervenţiile chirurgicale ginecologice pentru a oferi precizie și control mai mare în timpul procedurilor. IA poate contribui și la personalizarea tratamentului în funcţie de nevoile individuale ale fiecărei paciente. Algoritmii pot fi folosiţi și pentru a analiza datele medicale și a sugera planuri de tratament specifice, adaptate în mod precis la caracteristicile fiecărei paciente.

Profesaţi și la stat, și la privat. Care sunt diferenţele pe care le-aţi observat în activitatea dv.?

În România sunt diferenţe vizibile între sistemul public de sănătate și cel privat. Fiecare vine cu avantaje și dezavantaje, iar alegerea de a solicita anumite servicii medicale revine fiecărei paciente. Spre exemplu, atunci când vorbim despre mediul privat, un pacient poate să acceseze imediat, cu un timp de așteptare minim, anumite servicii medicale, la standarde înalte și în condiţii tehnice de ultimă generaţie. Pe de altă parte, în sistemul de sănătate public, pacientele pot accesa servicii medicale și proceduri complexe și costisitoare în condiţii de siguranţă. În același timp, ele beneficiază de rezolvarea posibilelor complicaţii medicale. În mediul privat interacţionez cu paciente care acordă o importanţă crescută stării lor de sănătate, prevenţiei și informării medicale. În mediul public întâlnesc și paciente care nu sunt preocupate de prevenţie și care accesează serviciile medicale doar în situaţii critice.

Între deziderate și realitate

Ce tendinţe observaţi la pacientele dv. în ceea ce privește nașterea?

Nașterea pe cale vaginală este dezideratul unui sistem de sănătate. Însă fenomenul creșterii frecvenţei nașterilor prin operaţie cezariană este real, complex și are cauze multiple: medicale, de sistem, sociale. Pe de altă parte, există situaţii specifice, cu indicaţii obstetricale de naștere prin cezariană. Un exemplu este uterul cicatricial. Este situaţia în care uterul a fost incizat în trecut și cicatricea se poate rupe în timpul travaliului, ceea ce ar avea consecinţe grave asupra mamei și fătului. Interesantă este cererea unor gravide de a naște pe cale vaginală după o operaţie cezariană segmento-transversală, pentru că în alte ţări acest serviciu este disponibil. În România, condiţiile spitalizării nu oferă siguranţă acestui tip de naștere, astfel că serviciul nu este disponibil.

Care este în prezent imaginea de ansamblu în privinţa sarcinilor cu probleme?

Îngrijirea gravidelor care dezvoltă sarcini patologice a evoluat în timp datorită cercetării și progreselor tehnologiei medicale. Diagnosticul este nuanţat, clasificat, tratamentele sunt eficiente și evoluţia clar favorabilă comparativ cu deceniile trecute. Totodată, în prezent avem teste genetice prenatale care identifică precoce un număr mare de boli genetice fetale, de la anormalii de cromozomi până la mutaţii genice. Este important pentru gravidă să știe din primul trimestru de sarcină dacă fătul este purtătorul unei anomalii genetice, să înţeleagă consecinţele de îngrijire pe termen lung a copilului. În același timp, este importantă susţinerea medicală, educaţională și socială oferită unei familii care crește un copil cu anomalii genetice, care să asigure incluziunea acestor familii și a copiilor în societatea noastră. Există soluţii medicale complexe la care putem apela, iar medicii au responsabilitatea informării părinţilor atunci când vine vorba de sănătate. Faţă de deceniile trecute, lumea este mult mai informată și educată cu privire la sănătate.

Fiecare pacientă are propria poveste

Care sunt cele mai mari temeri cu care se prezintă pacientele la dv.?

La gravide, principala temere este sănătatea fătului. Tot mai multe gravide sunt preocupate de menţinerea aspectului fizic, estetic și a greutăţii în limite normale. Imediat după naștere, până la instalarea lactaţiei, sunt temerile lipsei laptelui în sâni și a abilităţii de a alăpta. Prevenţia bolilor maligne, teama de cancer genital sau de sân este o frământare care se liniștește după screeningul anual. Important de precizat este diagnosticul dificil al endometriozei. Există cazuri de femei tinere, cu durere menstruală semnificativă care invalidează calitatea vieţii, fără semne clinice sau paraclinice clare de diagnostic. În SUA, multe dintre pacientele cu astfel de dureri sunt diagnosticate cu endometrioză după multe prezentări la medici care consideră că acestea se prefac sau că nu au o boală. De-a lungul carierei mele am întâlnit povești de viaţă complexe: de la sarcini nedorite la cele care se lasă îndelung așteptate. De la probleme simple, ca tulburările menstrei, la cele care necesită intervenţii chirurgicale complexe. Fiecare pacientă are propria sa poveste. De fiecare dată încerc să empatizez cu persoana din faţa mea și să-i înţeleg emoţional temerile și neliniștile.

Care sunt cele mai mari provocări cu care vă confruntaţi în activitatea dv.?

Fiecare zi aduce provocările sale, de la urgenţe medicale la nașteri problematice sau paciente cu simptomatologie complexă. Toate acestea îmi aduc aminte de ce am ales această carieră. Specialitatea Obstetrică-Ginecologie necesită abilitatea de a munci timp îndelungat noaptea, de a acţiona adecvat în condiţii de sângerare cu risc vital, de a fi prompt în condiţii de urgenţă majoră cu stresul riscului vital al mamei și/sau al fătului. În ultimul timp, birocratizarea excesivă reprezintă o provocare de management al timpului. Timpul de calitate alocat relaţiei pacientă-medic este prioritar pentru o îngrijire medicală de calitate.

Îmi doresc să fiu un medic la care se poate veni cu liniște sufletească și deschidere, care să ofere sprijin și suport constant și în care fiecare pacientă să aibă încredere.