Ca urmare a articolului* dv. „Despre competenţele farmaciștilor” din numărul din 16 iunie a.c. al publicaţiei Viaţa Medicală, atât formaţia și experienţa mea de farmacist, cât și poziţia la Colegiul Farmaciștilor din România mă obligă să recurg la dreptul la replică și să formulez un punct de vedere în legătură cu acest subiect.

La vaccinarea antigripală, pericolul șocului anafilactic este cea mai importantă problemă, așa cum bine aţi sesizat; deși foarte rar există riscul de instalare a manifestărilor clinice ale șocului anafilactic. Vă întreb: credeţi că acest lucru nu era cunoscut de Ministerul Sănătăţii atunci când a permis acest program-pilot? Întrebarea este retorică, bineînţeles, iar ceea ce a determinat – în opinia noastră – Ministerul Sănătăţii să aprobe această abordare este deplina conștientizare a faptului că situaţia vaccinării antigripale este puţin satisfăcătoare de ani buni. În acest interval se puteau evita zeci sau sute de mii de îmbolnăviri, din lipsa acoperirii suficiente – în afara grupelor de risc prevăzute legal – a publicului larg cu acest serviciu de bază. Pentru că viaţa și sănătatea oamenilor sunt cele mai de preţ bunuri pe care noi, ca farmaciști, le respectăm, considerăm că în acest spirit este important să ne actualizăm, să ne ajustăm și să ne reconciliem din când în când atât între noi, cât și cu profesia medicală.

Da, sunt de acord cu dv., acest serviciu a fost și este oferit de medicul de familie și/sau asistentul medical cu experienţă în vaccinare. Astăzi, statutul medicului de familie în rândul breslei medicale nu poate asigura nivelul de acoperire optim. Dar aceasta este o discuţie pe care n-o vom face aici și care ţine de importanţa (mult mai mică decât ar trebui, în opinia noastră) pe care societatea și statul o acordă asistenţei primare, spre deosebire de toate ţările vest-europene după ale căror standarde tânjim.

Revenind la problema șocului anafilactic, este evident că nu aţi studiat cu atenţie Ordinul MS nr. 3.262/19.10.2022, pentru că aţi fi sesizat că persoanele candidate la vaccinarea în farmacie trebuie să aibă avizul medicului de familie, având cel puţin o vaccinare anterioară antigripală, condiţii în care riscul de șoc anafilactic este extrem de redus. Gestionarea șocului anafilactic – în caz că totuși se întâmplă – se va realiza cu ajutorul stilourilor auto-injectoare cu adrenalină, care pot fi folosite de orice persoană, chiar neinstruită medical. Ceea ce diferă total de procedura enunţată de dv. în articol.

Proiectul de vaccinare antigripală în farmacie urmărește acoperirea unor zone fără medici de familie, ca și preluarea din încărcarea medicului de familie/asistentului de către farmaciștii care își doresc, se pregătesc și sunt certificaţi pentru vaccinare. În unele zone mai ales, aceasta ar putea însemna un beneficiu real, realizat cu un risc minim.

Așa că discuţia relevantă rămasă este într-adevăr cea despre competenţe. Iar abordarea actuală ni se pare corectă tocmai din acest punct de vedere, pentru că a urmărit o pregătire adecvată – și nu superficială, așa cum aţi insinuat – pentru farmaciștii doritori să intre în acest program. Nu putem omite faptul că aici au intervenit universităţile de medicină și farmacie, care și-au asumat responsabilitatea asupra rezultatului, a competenţei predate și însușite; faptul că Ghidul de bună practică și cursul de certificare abordează foarte bine problematica asociată vaccinării este evident la o privire atentă.

Pentru corecta informare atât a dv., cât și a cititorilor publicaţiei Viaţa Medicală, precizăm că organizaţia noastră profesională – Colegiul Farmaciștilor din România – face parte din Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene (PGEU). În această calitate se aliniază politicii de repoziţionare a profesiei de farmacist prin abordarea de noi servicii farmaceutice. În acest context, evidenţiem faptul că vaccinarea antigripală în farmaciile comunitare este o realitate în Marea Britanie, Franţa și alte ţări vest-europene (ca să nu vorbim de Statele Unite), acceptată ca atare și constituind o posibilitate reală de dezvoltare a profesiei de farmacist.

Este regretabil că dv., în calitate de cadru didactic al unei Facultăţi de Farmacie, nu susţineţi, ci dimpotrivă, atacaţi această evoluţie.

În încheiere, reiterăm faptul că pentru noi, farmaciștii, sunt importante viaţa și sănătatea comunităţii pe care o slujim; respectând legile, regulile și cutumele, vrem și trebuie să putem să-i oferim și mai mult în viitor.

Dr. farm. Petru Crăciun este director studii și strategie în cadrul Colegiului Farmaciștilor din România.