La persoanele care se încadrează în grupurile la risc pentru forme severe de gripă, după câteva zile de evoluție pot apărea complicații severe, amenințătoare de viață, care impun spitalizare. „Este foarte important ca aceste categorii de pacienți să fie vaccinate antigripal în fiecare toamnă, pentru a preveni gripa, complicațiile sale și decesele asociate acesteia” ne-a explicat prof. dr. Victoria Aramă, disciplina de Boli Infecțioase, Facultatea de Medicină a UMF „Carol Davila” București, Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, în interviul de mai jos. 

Adulții în vârstă de 60-65 de ani și peste fac parte din aceste grupuri?

Sigur. Odată cu avansarea în vârstă se instalează imunosenescența, care constă atât în scăderea răspunsului imun împotriva infecțiilor, cât și în scăderea răspunsului imun postvaccinal. În practica clinică imunosenescența se traduce printr-o creștere a susceptibilității la infecții și o creștere a severității infecțiilor la vârstnici. În același timp, numărul de boli cronice crește odată cu vârsta, fapt care fragilizează pacienții vârstnici, crescând riscul de complicații respiratorii și extrarespiratorii în gripă. Deseori, gripa conduce la decompensarea bolilor cronice subiacente (diabet zaharat, boli cardiopulmonare cronice, ciroză hepatică etc.), precum și la creșterea de 8-10 ori a riscului de infarct miocardic acut și de accident vascular cerebral. De asemenea, numeroase studii au demonstrat că, după un episod de gripă, aproximativ un sfert dintre vârstnici își pierd autonomia, devenind dependenți de ajutor pentru activitățile zilnice esențiale. 

Pentru vaccinarea femeilor gravide contează în ce trimestru se află sarcina?

Indiferent de trimestrul de sarcină, femeile gravide trebuie vaccinate în sezonul rece. Vaccinarea o va proteja pe viitoarea mamă de o formă severă de gripă, dar și nou-născutul/sugarul împotriva gripei în primele 6 luni de viață. Grupul consultativ strategic de experți în domeniul imunizării (SAGE) al OMS recomandă ca femeile gravide să aibă prioritate la imunizare față de toate celelalte grupuri la risc. De asemenea, SAGE recomandă ferm vaccinarea copiilor mici, a vârstnicilor, a persoanelor cu boli cronice și a personalului medical. OMS recomandă tuturor țărilor să încerce să atingă o acoperire vaccinală de 75% la vârstnici și la grupele populaționale la risc

COMPLICAȚIILE GRIPEI ȘI MĂSURI DE PROTECȚIE

Multe dintre complicațiile gripei pot lăsa sechele importante. Care dintre complicații sunt responsabile de acest lucru?

Dintre complicațiile respiratorii ale gripei trebuie amintite: pneumonia interstițială gripală primară cu insuficiență respiratorie acută; pneumonia și bronhopneumonia bacteriană secundară prin suprainfecție bacteriană. Dar gripa stă și în spatele unor complicații extrarespiratorii, cum ar fi: miozita acută – mai frecventă la copii; miocardita acută – mai frecventă la adulți; accidentele coronariene acute și decompensarea insuficienței cardiace – mai ales la vârstnici; encefalita acută și meningoencefalita acută – mai ales la copii; mielita acută..

Unele dintre complicații pot duce chiar la deces. Care sunt persoanele cu cel mai mare risc de deces din cauza gripei?

În fiecare an, la nivel global, sunt înregistrate până la 650.000 de decese asociate cu infecțiile respiratorii din sezonul gripal, aproximativ 3-5 milioane de cazuri cu evoluție severă a gripei și aproximativ 1 miliard de persoane infectate cu virusuri gripale. În țările dezvoltate, majoritatea spitalizărilor pentru forme severe de gripă se înregistrează la vârstnicii nevaccinați, iar decesele cauzate de gripă afectează în principal persoanele cu vârsta peste 65 de ani dar și pe cei cu boli cronice asociate, indiferent de vârstă. 

În ce măsură vaccinurile gripale protejează împotriva complicațiilor grave asociate gripei?

Vaccinarea antigripală este cea mai eficientă și mai sigură metoda de prevenție a gripei, dar capacitatea vaccinurilor de a proteja poate varia de la un sezon gripal la altul. Protecția post-vaccinală poate varia în funcție de: vârsta și starea de sănătate a persoanei vaccinate – se știe că, din cauza imunosenescenței, vârstnicii au un răspuns imun post-vaccinal suboptimal; gradul de „potrivire” dintre tulpinile de virusuri gripale A și B circulante și tulpinile de virusuri gripale A și B conținute în vaccinurile gripale utilizate în sezonul respectiv. OMS stabilește în fiecare an compoziția vaccinurilor în ceea ce privește tulpinile de virus gripal A și B conținute, această compoziție urmând să fie respectată de toți producătorii de vaccinuri. 

PENTRU SENIORI, VACCINAREA ESTE DIFERITĂ

Vaccinarea antigripală trebuie făcută diferențiat în cazul vârstnicilor?

Numeroase studii publicate în literatura de specialitate din ultimii zece ani au arătat că utilizarea la vârstnici a unui vaccin gripal cu doză crescută de antigene previne cu 24% mai multe cazuri de gripă confirmată în laborator comparativ cu vaccinul cu doză standard de antigene. În plus, la vârstnici vaccinul cu doză crescută de antigene reduce semnificativ mai mult decât cele cu doză standard de antigene incidența complicațiilor asociate gripei, precum și rata de spitalizare pentru gripă sau pentru complicațiile acesteia. 

Gripa poate exacerba și anumite afecțiuni cronice preexistente. Care sunt acestea și care sunt categoriile populaționale cu cea mai mare expunere?

Este unanim acceptat că persoanele cu afecțiuni cronice au risc semnificativ mai mare de forme severe și complicate de gripă, care necesită spitalizare. Se estimează că bolile cronice preexistente sunt responsabile de până la 80% din internările raportate la adulți și 50% din internările raportate la copiii cu gripă confirmată prin probe de laborator. Pacienții cu boli cronice cardiorespiratorii au cel mai mare risc de gripă severă, având concomitent și un risc crescut de agravare a bolilor cronice preexistente, acest ultim risc amplificându-se odată cu înaintarea în vârstă. Numeroase studii publicate în ultimii zece ani, au arătat că gripa poate exacerba o serie de afecțiuni cronice preexistente cum ar fi astmul bronșic, BPOC, insuficiența cardiacă, diabetul zaharat și ciroza hepatică, fapt ce va crește rata de spitalizare și de deces.

ȘI DUPĂ GRIPĂ E NEVOIE DE PROTECȚIE

Este nevoie de protecție dincolo de gripă?

Vaccinarea împotriva gripei protejează nu numai împotriva infecției cu virusuri gripale, ci și împotriva tuturor complicațiilor respiratorii și extrarespiratorii ale gripei, despre care am vorbit mai devreme. Vaccinarea va proteja și împotriva spitalizării cauzate de gripă, a complicațiilor gripei și implicit împotriva decesului prin forme severe și complicate de gripă. În cazul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, de anul acesta este disponibil un vaccin cu doză mai mare de antigene, special conceput pentru ele, în vederea „compensarii” imunosenescenței și obținerii unui răspuns imun postvaccinal adecvat, in comparatie cu cel produs de vaccinul cu doză standard de antigen. O meta-analiză efectuată pe 21 de studii randomizate și observaționale, publicată în iunie 2023 într-o prestigioasă revistă medicală – Vaccine –, în care au fost incluși peste 45 de milioane de vârstnici, pe parcursul a 12 sezoane gripale, a arătat că vârstnicii care au primit vaccin cu doză mare de antigene au fost semnificativ mai bine protejați împotriva gripei decât cei care au primit vaccinul standard, dar și împotriva complicațiilor acesteia și a spitalizărilor. 

PERSONALUL MEDICAL ȘI VACCINAREA ÎN ROMÂNIA

Care este situația din România în ceea ce privește gripa în sezonul anterior?

Potrivit Centrului National de Supraveghere și Control al Bolilor din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, în sezonul 2022-2023 au fost confirmate cu probe de laborator aproximativ 4.000 de cazuri de gripă, dar cu siguranță acest număr este mult subestimat. Dintre cei 57.814 pacienți raportați cu infecții de tract respirator compatibile clinic cu gripa, 21,6% (12.480) au fost spitalizați, iar dintre cei spitalizați cele mai multe cazuri au aparținut grupei de vârstă peste 65 de ani.

Acoperirea vaccinală din sezonul trecut a fost una satisfăcătoare? Putem face o estimare pentru sezonul 2023-2024?

În România, acoperirea vaccinală în sezonul gripal 2022-2023 a fost extrem de redusă, fapt care generează o mare îngrijorare pentru actualul sezon gripal. La persoanele cu vârsta ≥65 de ani acoperirea vaccinală a fost de numai 23%, foarte departe de ținta ideală propusă de OMS, care este 75%. Dacă vorbim de femeile gravide, sub 1% dintre acestea au fost vaccinate.

Ce ar trebui să facem în plus, la nivel național, astfel încât să reușim o acoperire vaccinală în concordanță cu recomandările OMS?

În România, este nevoie să fie intensificate campaniile de conștientizare a populației asupra riscurilor asociate gripei și asupra importanței vaccinării antigripale. Trebuie știut că, începând cu 1 septembrie 2023, noua legislație aprobată de Ministerul Sănătății din țara noastră permite vaccinarea antigripală gratuită – pentru toate vaccinurile antigripale disponibile – a categoriilor populaționale aflate la risc pentru forme severe de gripă.