Am vorbit cu președinta Colegiului Farmaciștilor București, prof. dr. farm. Simona Negreș, despre eliberarea fără rețetă a antibioticelor în caz de urgență.
În cea de-a doua zi a Forumului Farmacist.ro, organizat de MedicHub Media, am stat de vorbă cu prof. dr. farm. Simona Negreș despre Ordinul nr. 63 din 10 ianuarie 2024 privind reglementarea metodologiei de monitorizare a prescrierii și eliberării la nivel național a medicamentelor din categoria antibiotice și antifungice de uz sistemic.
„Ordinul 63 din 2024 privind eliberarea antibioticelor a bulversat foarte mult activitatea farmaciștilor, pentru că Ordinul a fost scos prea repede și nu a existat o campanie de informare a populației asupra faptului că antibioticul nu este ca orice alt medicament care trebuie ținut și păstrat în casă și pe care el [pacientul] poate să îl ia atunci când consideră că are o infecție. Sigur că în Ordin scrie că farmacistul, în conformitate cu regulamentul de reguli de bună practică farmaceutică, poate să elibereze antibioticul, dar Ordinul are o misiune foarte mare: aceea că nu spune clar «farmacistul decide dacă pacientul are o infecție sau nu are o infecție»”, a declarat prof. dr. farm. Simona Negreș pentru „Viața Medicală”.
Minusurile Ordinului nr. 63 din 10 ianuarie 2024 sunt mai multe, spune președinta Colegiului Farmaciștilor București (CFB). În primul rând, sistemul electronic de urmărire a pacienților, care în continuare pot merge în mai multe farmacii să cumpere antibiotice, nu există.
„Pacienții își pot lua antibiotice din categoria celor menționate de către Ministerul Sănătății, sigur, care sunt antibiotice chiar recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ca și medicamente acces (n.red. - access antibiotics, mai multe detalii găsiți aici), de primă linie sau pentru germeni care nu sunt încă rezistenți. Pe lista Ordinului 63/2024 sunt două medicamente care nu ar fi avut ce să caute acolo: cloramfenicolul este recomandat de OMS ca primă linie pentru meningită acută, iar asta e o situație în care pacientul este internat în spital; iar clindamicina este primă linie pentru fasciita necrozantă – iarăși o patologie care necesită tratament în spital.”
Metodologie nouă de monitorizare a prescrierii antibioticelor și antifungicelor
Durata tratamentului cu antibiotice este foarte importantă pentru pacienții din mediul rural, a ținut să sublinieze președinta Colegiului Farmaciștilor București. Și acestora li se dă o doză de urgență [de antibiotic].
„Situația de urgență este incorect numită, pentru că urgența înseamnă că trebuie să intervină cadre medicale de specialitate pentru a scoate pacientul dintr-o stare de criză, conform definiției care este în Legea nr. 95/2006. Ar fi trebuit denumită «în prezența unei infecții». În rural, unde există asistență primară redusă, unde medicii de familie nu vin și nu stau tot timpul la cabinet, pentru pacientul respectiv va fi mare problemă. Deci el dacă va primi trei și cu trei – șase capsule – de amoxicilină pe zi, omul va merge acasă și își va face propriul tratament. Ia numai două capsule pe zi, ca să îi ajungă mai multe zile, pentru că distanța între casă și medic este mare sau pentru că medicul nu vine la cabinet. Și asta nu va face decât să crească rezistența la infecții.”
În încheiere, președinta Colegiului Farmaciștilor București a punctat că, în opinia sa, acesta este un ordin făcut pe repede-nainte.
„Cred că pentru acest Ordin trebuie să se consulte mai mulți profesioniști din domeniul sănătății: medici de familie, medici infecționiști, microbiologi, farmaciști, medici stomatologi, care să discute împreună acest Ordin și după aceea să fie republicat, cu toate modificările pe care acești specialiști le consideră – dacă vrem să oprim rezistența.”
Prof. dr. farm. Simona Negreș mai crede că Ordinul 63 din 2024 nu va opri rezistența la antibiotice, „pentru că nu eliberarea din farmacii e cauză majoră de rezistență”.
„Noi avem probleme. Este trecut pe ECDC, pe Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Noi [ca țară] avem rezistență la stafilococ, Klebsiella, Pseudomonas, Acinetobacter și Enterococcus faecium. Sigur sunt și câteva tulpini de streptococ. Dar rezistența noastră, în principal, ne vine din spitale. În comunitate, sigur, a crescut consumul de antibiotice post-pandemie – dar asta s-a întâmplat în toate țările din Europa, pentru că infecția cu SARS-CoV-2 ne-a ținut în case, am stat cu măști. Am avut un sistem imunitar mai puțin pregătit și, desigur că oamenii după aceea au făcut mai ușor infecții bacteriene. Ca să nu mai discutăm că post-pandemie, când nu mai eram nici în [stare de] urgență, nici în [stare de] alertă, se scriau în continuare rețete pe WhatsApp și pacientul putea să își facă stocurile de antibiotic. De ce și le-a făcut? Pentru că cu un an înainte a fost o lipsă, o discontinuitate pentru antibioticele care erau prescrise prima dată de medici. Problema rezistenței [la antibiotice] se va rezolva dacă vom avea ghiduri corecte pentru prescriptori și dacă respectăm condițiile de eliberare a unui antibiotic. Sigur, eu sunt de acord ca farmacistul să elibereze în anumite tipuri de infecții anumite antibiotice – dar Ordinul 63 este greșit.”
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
