Sistemele pot funcţiona (corect) doar în condiţii de legalitate și cinste, însă în aplicarea regulilor trebuie să se ţină cont și de context. În primul rând, contextul este dificil de 24 de luni.

Contextul general a fost și este în continuare dificil; pentru a diminua sau elimina excesele, trebuie să existe un regim concurenţial, un regim în care mai mulţi competitori să se întreacă în a conduce către o evoluţie favorabilă stării de sănătate.

Atunci când aud cuvântul „concurenţial”, cam reacţionez... tocmai din cauza apariţiei sale în domeniul energetic (cu urmări dramatice). Ce legătură are cu domeniul nostru? Domeniile se intrică; dacă apare o dramă într-unul, se poate extinde și în celelalte. Săptămânile și lunile următoare vor demonstra.

Este strict necesar ca în orice evaluare să fie implicaţi mai
mulţi evaluatori. Altfel, nici măcar o eventuală contestaţie nu poţi face – va fi analizată chiar de evaluatorul contestat. Trebuie să existe competiţie. Se cuvine să existe o competiţie constructivă, o competiţie care să ducă la progres, o competiţie care să permită sau chiar să impună îmbunătăţiri (și nu altminteri).

Procesul de acreditare

Cele descrise mai jos sunt valabile pentru foarte multe manevre medicale, în instituţii medicale, indiferent de sistemul din care fac parte. Chiar dacă aplicabilitatea este cvasiuniversală, am să pun în discuţie analizele
medicale, în special cele micro­biologice.

Se discută foarte mult termenul „acreditare”. Însă, în opinia mea, ceea ce este foarte important este aplicarea unui sistem funcţional de control intern și control extern de calitate.

Cu toate că și procesul de „acreditare” are componente tehnice, devine tot mai birocratic și nu va mai certifica (în timp) ceea ce ne dorim: analize medicale de bună calitate, rezultate certe, verificabile și repetabile și, în final, un diagnostic corect, urmat de cel mai potrivit tratament.

În schimb, realizarea (cel puţin săptămânal; pentru unele analize, zilnic) controlului intern de calitate combinat cu un control extern de calitate efectuat periodic, corect, serios, eficient rezolvă toate dezideratele.

Și în acest scop este necesară concurenţa, este important să existe mai mulţi evaluatori care să poată fi selecţionaţi pentru a transmite către laboratoare probe de bună calitate; să aibă solicitări corecte și oneste (fără exagerări); să existe stabilitate (în așa fel încât să nu apară variaţii în timpul procesului de evaluare).

Cum ar putea sistemul să funcţioneze dacă, de exemplu, un laborator ar afla că evaluatorul este înlocuit în plin proces? Sau cum s-ar
descurca, în urma surprizei amintite mai sus, dacă ar avea obligaţia ca într-un timp limitat să facă toate demersurile necesare (multe însoţite de kilograme de documente și considerabil stres) pentru că evaluarea la nivel superior este deja programată și nu se permit modificări?

E vorba și de bani

În tot acest proces sunt necesare și fonduri importante, în opinia mea, mult prea mari, pentru a obţine un act care ulterior trebuie reînnoit. Să zicem că actul este valabil un an – dar analizele se efectuează zilnic. Ca atare, ceea ce este cu adevărat important este controlul de calitate menţionat mai sus.

Având în vedere că preţul analizelor decontate nu a mai fost modificat de prin 2007 (să tot fie vreo 15 ani de atunci), amintind că preţul obţinerii actului este oricum destul de mare și evocând și starea în care ne aflăm, cu toţii, ar fi fost (și este) necesară empatia, precum și un mod de abordare adaptat binelui general, și nu unui interes, fie și aparent
instituţional.

Citiți și: Empatie, înainte de altceva