Încercarea de a participa la procesul de reciclare a materialelor refolosibile (sticlă, hârtie, metal) și la procesul limitării distrugerii mediului înconjurător prin zeci, sute, mii și zeci de mii de tone de plastic duce oare la ceva?
Organizația Mondială a Sănătății (OMS)* a intensificat răspunsul umanitar în sudul Ucrainei în urma distrugerii barajului Kakhovka.
Există oameni care nu vor să se implice în acţiuni de voluntariat atât timp cât nu au de câștigat din asta. Astfel de atitudini sunt întâlnite în mult prea multe ocazii, în mult prea multe locuri, în ultimii 33 de ani. Iar rezultatele se văd.
Abia atunci când ai o suferinţă realizezi (tardiv) cât de bine era când nu aveai nicio problemă de sănătate. Altfel, neglijezi darul primit și ai senzaţia că ţi se cuvine, că este normal.
Atunci când studentul este centrat pe învăţătură, puterile cadrelor didactice sporesc, iar rezultatele obţinute sunt cele dorite și necesare în orice domeniu, dar poate mai ales în cel al sănătăţii.
În 1987 nu cunoșteam noţiunea „învăţământ centrat pe student”, dar în timp am înţeles importanţa ei.
Lecturarea și analizarea prezentărilor de caz reprezintă o modalitate foarte bună prin care studenţii pot corela informaţii medicale din diferiţi ani de studiu. Sunt, de asemenea, de folos celor care își doresc să devină tot mai buni.
Recent, am avut o nouă ocazie să îmi amintesc de lucrurile ce aș dori să se petreacă altfel. Este la fel de ușor să se petreacă și bine, și dimpotrivă.
Într-o țară în care sistemul de supraveghere pentru sănătatea publică este performant, orice afectare a stării de sănătate este detectată rapid (așa cum am dori să se petreacă ... peste tot).
Nu demult vorbeam despre fapte bune*. Mă întrebam câte exemple aș putea alege între cele întâlnite în Afganistan. Iată exemplul de acolo.
Drumul spre Kabul a fost presărat cu peripeţii.
În Săptămâna Luminată ar fi bine să ne gândim doar la fapte bune. Istorisind despre Afganistan, aș fi vrut să descriu întâmplări de pe acele meleaguri. Dar nu mi-am adus aminte nimic potrivit.
Deși întrebarea adresată populației generale „Poate să apară o toxiinfecție alimentară după consumarea unor condimente?” ar putea duce la un răspuns negativ în cazul majorității subiecților intervievați, răspunsul corect este „Da”.
Poate că ar trebui să fim întâi nemulţumiţi de propria persoană și de lipsa noastră de implicare.
Atunci când vaccinarea împotriva difteriei, tetanosului și tusei convulsive a suferit o modificare, prin schimbarea componentei pertussis din DTP în DTPa, era de așteptat ca numărul de cazuri să nu mai scadă foarte mult.
Nu am povestit niciodată episodul Bamiyan. S-ar fi putut încheia tragic. Tardiv am aflat că am fost în misiune într-o zonă aflată sub observaţia riscant de atentă a celor care nu îi suferă pe „expaţi”.
Grupul consultativ strategic al experților în materie de imunizare (The Strategic Advisory Group of Experts on immunization, SAGE) s-a reunit săptămâna trecută la Geneva, pentru a delibera privitor la mai multe probleme în domeniul activităților și programelor de vaccinare.
Amintirile provocate la începutul lunii martie mi-au arătat, din nou, că nimic nu este întâmplător.
În urmă cu circa 5 săptămâni, autoritățile de sănătate din regiunea AFRO a Organizației Mondiale a Sănătății au emis un comunicat anunțând desfășurarea evenimentelor din luna februarie, 2023.
Zilele trecute, pornind de la cu totul altceva, am intrat într-o discuţie care mi-a provocat amintiri plăcute, dar și triste sau, pe alocuri, dureroase.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe