Așa că am ales o faptă bună din aceste împrejurimi. O doamnă, Gabriela, medic, care la viaţa dânsei a avut mult de lucru și a și condus o importantă instituţie, cu trecerea anilor a ajuns la suferinţă și uitare.

Recent, rudele mi-au istorisit o peripeţie care s-a încheiat cu bine. A pornit de acasă după prânz, iar când rubedeniile s-au întors... Era aproape ora 22:00. Nepotul s-a urcat în mașină cu gândul de a colinda stradă cu stradă, prin împrejurimi, cu speranţa că o va găsi și nu va fi nevoie să alerteze 112. În lumina slabă a becurilor stradale a avut senzaţia că vede pe cineva cunoscut la o masă, împreună cu alte două persoane.

A oprit în primul loc accesibil și s-a întors pe jos. Pe măsură ce se apropia a distins figura și s-a îndreptat cu mare bucurie spre masă. Era împreună cu două tinere, să zicem Anastasia și Maria, cu care stătea de vorbă.

Întâmplări la limita fabulaţiei

Când a salutat, a întâlnit două priviri destul de nemulţumite și foarte mirate. Era ora 22:20 și un necunoscut apare și „intră în vorbă” neinvitat. Tot ceea ce urmează este cel puţin de domeniul „neașteptatului”, situaţii pe care dacă nu le-ai afla de la o persoană de încredere, ai spune că sunt simple fabulaţii.

Mătușa mergea fără o direcţie și a văzut acea masă la care stăteau două tinere. A avut încredere să le spună „bună seara” și să le roage să o ajute pentru că s-a rătăcit. Cu o bunătate ieșită din comun, Anastasia și Maria au invitat-o să stea cu ele la masă (deși aveau cu totul alte planuri), i-au oferit o pizza și au început să discute.

Au fost întrebate în ce parte a Severinului se află, pentru că nu mai poate găsi drumul spre casă. Cu greu au reușit să o convingă că nu este vorba de Severin, ci de cu totul alt oraș, dar și să rămână mai departe împreună, să mai stea de povești.

Doamna Gabriela le-a povestit amintiri din tinereţe, activitatea sa în domeniul educaţiei sanitare și îmbunătăţirii sănătăţii mamei și copilului. La un moment dat și-a adus aminte de un loc cunoscut din acel oraș și le-a rugat să o ajute să ajungă acolo.

Alegeri inspirate

În mod incredibil (dar, cum mai aminteam, „Nimic nu este întâmplător, ci totul este Proniator”), cu doar 10-15 minute înainte ca nepotul acela să apară, cele două tinere s-au gândit succesiv la două variante de ajutor.

Primul gând a fost să comande un taxi care să o ducă în respectivul cartier. Dar, ulterior, s-au gândit că este riscant și au ales următoarea variantă: să o însoţească la adresa de care părea că își aduce aminte, să stea împreună cu dânsa până urcă în acel bloc, să urmărească dacă ajunge într-un loc cu adevărat cunoscut, să nu o lase singură.

Bine că nu au plecat! După primele momente de suspiciune, au înţeles că nepotul nu este un necunoscut răuvoitor. După o discuţie de încă 10-15 minute, au avut încredere să se ridice și să meargă acolo unde aveau programat (de mult).

Auzind aceste întâmplări am simţit o mare bucurie, gândindu-mă: încă mai există fapte bune și persoane cu suflet, Dumnezeu să le dea sănătate și tot ce este mai bun!

Citiți și: Colegi, şi nu numai