Mi-aș dori să trăiesc într-un mediu în care politeţea să primeze, împreună cu onestitatea, corectitudinea și multe alte „idealisme”.
În anul 2021, pe șoselele din România „au fost înregistrate 93 de decese la un milion de locuitori. În 2020, în pandemie, au fost 85, iar înainte de pandemie 96. Cea mai scăzută rată a mortalităţii este înregistrată în Norvegia: 16 decese la un milion de locuitori”. (1,2)
O tulpină de virus polio de tip 2, derivat din vaccin, a fost identificată în probe de mediu în jurul Londrei, în Marea Britanie.
Juvenal scria: „Ar trebui să vă rugaţi pentru o minte sănătoasă într-un corp sănătos” (1). Timpul parcă se scurge mult mai rapid ca „pe vremuri”, însă trebuie să facem ceva (și) pentru sănătate!
În 12 mai 2021, am primit de la Poliţia Română următorul mesaj: „Este o notificare automată. Codul de confirmare a primirii: d5nl179354; Subiectul: „Șoferi foarte periculoși”.
Uneori, traducerea unor termeni din limbajul anglo-saxon conduce la expresii destul de nepotrivite.
Pentru o săptămână aș fi dorit să schimb subiectul, dar am citit un articol scris de profesor doctor Alexandru-Vlad Ciurea: „Civilizaţia străzii, în declin” (1).
Experţii din întreaga lume atrag atenţia că, fără acţiuni constante de conștientizare a utilizării responsabile a antibioticelor, infecţiile rezistente la antibiotice ar putea ajunge, până în anul 2050, să provoace anual zece milioane de decese.
Dacă în 1982 am învățat că bacteriile au dimensiuni de ordinul micrometrilor, în 1988 a fost pusă în evidenţă Epulopiscium fishelsoni (60-800 µm / 200-500 µm). (1)
Uneori, încălcarea Codului rutier nu duce la pierderea unor vieţi, însă manifestările inumane pe șosea pot enerva, pot produce stres inacceptabil, pot duce la contrareacţii și la probleme în lanţ.
Șoferii care ucid ar putea fi închiși pe viaţă... în Marea Britanie. Este vorba despre o iniţiativă din anul 2017 care se pare că s-a pus în practică începând cu marţi, 28 iunie 2022.
Nu întotdeauna se poate scăpa miraculos în urma unui accident de mașină. Crimele pe șosea continuă într-un ritm inacceptabil.
RADAR este un proiect important pentru a elucida o parte dintre necunoscutele rezistenței la antibiotice și chimioterapice, în România.
Când e vorba de sănătatea publică, trebuie făcut mult mai mult decât a discuta, a plănui, a face unele schimbări legislative. Este nevoie de noi toţi pentru noi toţi!
Data din titlu este una importantă, iar conţinutul merită pus în discuţie, repetat, cu obstinaţie (în sens de îndârjire).
Oare doar 21.922 de oameni sunt interesaţi de siguranţa circulaţiei, de siguranţa circulaţiei tuturor, și nu doar a propriei persoane?
Se poate considera drept „caz” situaţia în care, întâmplător (sau nu) și în lipsa oricăror manifestări clinice, o persoană are un test (fie rapid, fie realizat prin tehnici de biologie moleculară) pozitiv pentru SARS-CoV-2?
Regulamentul Sanitar Internațional (International Health Regulations, IHR)* a fost aprobat de 196 țări, care au agreat să desfășoare împreună activități care să mențină sănătatea sigură, la nivel global.
Începând cu luna aprilie, studenții Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” vor putea obține o legitimație studențească recunoscută în peste 130 de țări.
Un articol publicat în finalul lunii martie (1) prezintă rezultatele unui studiu privind unul dintre potențiale riscuri ale utilizării telefoanelor mobile.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe