Gastrita reprezintă inflamaţia mucoasei gastrice, având o etiologie variată, de la infecţia cu H. Pylori până la cauze autoimune. Cea mai frecventă cauză a gastritei cronice este infecţia cu Helicobacter Pylori. Gastrita acută poate fi cauzată de abuzul de antiinflamatoare nesteroidiene, de un orar dezechilibrat al meselor, mese prea copioase, de abuzul de alcool, fumatul, consumul exagerat de cafea pe stomacul gol, ingestia accidentală a unor substanţe corozive sau refluxul bilei din duoden în stomac.

În prezent, stresul și alimentaţia dezechilibrată reprezintă cauze din ce în ce mai frecvente atât ale gastritei acute, cât și ale celei cronice, în cazul în care nu se intervine la timp și pacienţii nu beneficiază de intervenţie de specialitate (1).

Recomandări nutriţionale în gastrită
 

Pentru gastritele acute, fără etiologie infecţioasă, este recomandată evitarea alimentelor iritante. De asemenea, o dietă cu o consistenţă moale poate fi benefică pentru ameliorarea simptomelor acute. Totuși adoptarea unei astfel de diete pe termen lung nu se susţine știinţific în cazul gastritei cronice cauzate de Helicobacter Pylori. 

Alimente cu consum limitat sau de evitat în cazul gastritelor, indiferent de etiologie:

• Alimentele şi condimentele picante: ardei iute, chili, piper, ghimbir, preparate din bucătăria mexicană sau indiană cu multe condimente, sosuri iuţi;
• Cafeaua, inclusiv variantele decofeinizate, băuturile carbogazoase, alcoolul (cafeaua se poate consuma în cantităţi moderate, dar întotdeauna după masă, una-două cafele pe zi, în funcţie de toleranţa individuală);
• Ceaiul verde poate prezenta beneficii, dar trebuie testată toleranţa la această băutură;
• Citricele (mai ales lămâie, grepfrut, kiwi) sau sucurile de citrice trebuie consumate cu moderaţie, evitând consumul acestora pe stomacul gol;
• Roșiile, ceapa crudă și usturoiul crud pot agrava simptomele la unii pacienţi; dacă simptomele nu sunt prezente, aceste legume se pot consuma și de către pacienţii cu gastrită, în cantităţi moderate și în combinaţie cu alimente care protejează mucoasa gastrică (pâine sau ulei de măsline);
• Alimentele prăjite (cartofi prăjiţi, șniţele, chiftele sau alte tipuri de carne prăjită);
• Ciorbele cu boia sau borșurile pot cauza probleme la unele persoane care suferă de gastrită;
• Se vor evita alimentele și băuturile fierbinţi.

În cazul unui episod acut de gastrită cu simptome mai violente, se poate recomanda o dietă cu o consistenţă moale pe o perioadă care variază de la câteva zile până la una-două săptămâni, în funcţie de evoluţia simptomelor. Dieta de consistenţă moale are rolul de a reduce peristaltismul intestinal, procesele de fermentaţie la nivelul colonului și de a favoriza o digestie ușoară, fără să irite tractul gastrointestinal. Urmărind un conţinut redus în fibre, mai ales de tipul celor insolubile, această dietă poate duce pe termen lung la constipaţie, de aceea trebuie urmată la recomandarea specialistului și urmărită în cazul în care durata ei este mai mare de două-trei 
săptămâni.

Recomandări dietetice în gastrita acută
 

• Eliminarea alimentelor puternic condimentate;
• Alimente preparate la abur sau fierte;
• Limitarea consumului de salate de crudităţi; legumele se vor consuma fierte, sub formă de supe, supe-creme sau piureuri;
• Se vor alege fructele bine coapte, fără coajă, care se pot consuma sub formă de piureuri, smoothie-uri sau sucuri naturale diluate cu apă; se pot consuma iaurturi, brânzeturi proaspete moi sau lapte degresat în cantităţi mici;
• Pe perioada acestei diete sunt de evitat pâinea, cerealele și derivatele de cereale integrale (paste integrale, orez brun, cereale integrale de mic dejun);
• Se va opta pentru preparatele din făină albă, orez și paste bine fierte;
• Se recomandă carnea slabă de pui sau de curcan, gătită la cuptor sau fiartă;
• Se va evita carnea de porc, de vită, orice tip de carne grasă, mezelurile și preparatele afumate; se poate consuma pește proaspăt (gătit la cuptor sau la abur);
• Nu se vor consuma conserve de pește sau pești mici cu oase;
• Fructele oleaginoase și seminţele se vor consuma doar în cantităţi mici și sub formă măcinată, incluse în diverse preparate (aluaturi făcute în casă, smoothie-uri, shake-uri) sau sub formă de pastă (unt de arahide, tahini);
• Ouăle se consumă fierte moi sau în omletă, dar nu prăjite;
• Leguminoasele (fasole, linte, năut, soia) se pot consuma bine fierte, sub formă de paste (fasole bătută, hummus, piure de linte) și în cantităţi mici, deoarece pot 
  produce flatulenţă;
• Ideal este să se reducă consumul de dulciuri rafinate sau produse de patiserie. Se poate consuma miere, sirop de agave;
• Uleiurile vegetale, mai ales cel de măsline, pot fi prezente zilnic în alimentaţie.

O alimentaţie echilibrată și variată este indicată la pacienţii cu gastrită, iar restricţiile alimentare prea drastice nu sunt recomandate pe termen lung, mai ales că multe dintre recomandările tradiţionale nu sunt susţinute prin studii știinţifice relevante. De exemplu, fructele și legumele crude nu trebuie limitate. În cazul acestora se va verifica toleranţa fiecărui pacient în parte fie printr-o anchetă alimentară, fie printr-o dietă de excludere. Verificarea este urmată de introducerea treptată a unor alimente cu potenţial de declanșare a simptomelor (de exemplu, roșii, ardei gras sau citrice). Astfel, se va determina toleranţa individuală.
 

Alimente permise în funcţie de toleranţa individuală
 

• Fructele și legumele bogate în antioxidanţi, vitamina C și compuși bioactivi;
• Fructe de pădure, morcovi, cartofi dulci – în general, majoritatea fructelor și legumelor sunt indicate, în funcţie de toleranţa digestivă a fiecărui pacient;
• Cerealele integrale și derivatele acestora trebuie să reprezinte 50% din cantitatea totală de feculente consumată zilnic (se poate alege pâinea integrală și cerealele integrale de mic dejun, dar consumându-se în continuare variantele de paste și orez albe);
• Uleiul de măsline, cel de sâmburi de struguri sau de germeni de grâu se pot folosi în locul celui de floarea-soarelui sau al grăsimilor animale;
  Alimente bogate în prebiotice, precum iaurtul;
• Peștele oceanic sau uleiul de pește, pentru conţinutul în omega-3, cu rol antiinflamator;
• Se va menţine o stare de hidratare adecvată, prin consumul a 2-2,5 litri de lichide pe zi, sub diverse forme (apă filtrată, ceaiuri, supe, sucuri de fructe sau legume diluate cu apă).
   

Aspecte nutriţionale controversate

Laptele și unele lactate au fost mult timp recomandate ca pansament gastric. În prezent, această categorie de alimente nu mai este considerată o metodă eficientă de a preveni sau ameliora gastrita sau ulcerul peptic. Substanţele din lapte responsabile de stimularea secreţiei gastrice sunt proteinele, astfel că, indiferent de tipul laptelui (integral, degresat sau semidegresat), acesta pare a avea același efect.

 Laptele poate fi consumat în continuare ca parte din alimentaţia pacienţilor cu gastrită, dar în cantităţi moderate, fără a fi recomandat ca aliment de ameliorare a simptomelor. Pe termen scurt, imediat după ingestie, poate avea un efect de calmare a mucoasei gastrice, dar, în același timp, stimulează secreţia gastrică de acid clorhidric, necesar digestiei proteinelor din lapte.

Chiar dacă dietele tradiţionale recomandă excluderea usturoiului proaspăt din alimentaţia persoanelor cu gastrită, unele studii evidenţiază că efectele antibacteriene ale usturoiului pot ajuta la controlarea dezvoltării Helicobacter Pylori. Înainte de includerea usturoiului crud în alimentaţie, trebuie să se testeze toleranţa gastrică la acest aliment. Cel mai indicat este consumul usturoiului în sosuri, în combinaţie cu ulei vegetal, pentru a diminua posibilul efect de iritare a mucoasei gastrice. Usturoiul crud, dacă este tolerat, se va consuma la masă, nu pe stomacul gol și nu între mese.

Material preluat din volumul „Dietetician 2023”, editat de Viaţa Medicală