Alimentaţia omului civilizat al secolului XXI s-a schimbat radical în ultimele decenii. La fel și obiceiurile alimentare și comportamentul său faţă de mesele zilnice. Traseul alimentelor din grădină sau fermă în supermarket determină o altă atitudine a omului momentului faţă de ceea ce pune pe masă. Așa stând lucrurile, cum se schimbă acum dictonul: suntem ceea ce mâncăm? Congresul Internaţional NutriTerra, găzduit de Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București în luna iunie 2023, a adus în discuţie câteva elemente-cheie: precizia și siguranţa, atunci când vine vorba despre alimentaţie. 

Hrana este în primul rând combustibil

Conf. dr. Sanda Creţoiu este doctor în biologie moleculară, consilier nutriţional și specialist în siguranţă alimentară, consilier în nutrigenomică și profesor asociat la UMF „Carol Davila” București. 

Ea este de părere că dictonul rămâne valabil în orice epocă ne-am afla: „Hrana este combustibil pentru corpul nostru. Ea nu ne oferă doar energie, ci ne poate afecta și starea de spirit. Alimentele pe care le consumăm sunt determinate de un set complex de factori, inclusiv preferinţele personale, practicile culturale și religioase, condiţiile de sănătate comorbide, disponibilitatea și accesibilitatea alimentelor, practicile agricole și politicile publice. Conţinutul nutriţional al alimentelor determină compoziţia membranelor celulare, a măduvei osoase, a sângelui, a hormonilor, a ţesuturilor, a organelor, a pielii și a părului. Corpurile noastre înlocuiesc miliarde de celule în fiecare zi și folosesc alimentele pe care le consumăm ca sursă de reînnoire”.

Nutrienţii, substanţele chimice prezente în alimente, furnizează corpului energia și materialele necesare pentru a funcţiona corespunzător. Macronutrienţii, pe de o parte – adică carbohidraţii, proteinele și lipidele –, sunt necesari în cantităţi mai mari și furnizează energia de bază pentru organism. Pe de altă parte, micronutrienţii, cum ar fi vitaminele și mineralele, sunt necesari în cantităţi mai mici, dar sunt esenţiali pentru diverse procese metabolice și funcţii ale corpului.

Rezistenţa vine din interior: macrobiotica și postbioticele

O alimentaţie echilibrată, bogată în nutrienţi esenţiali, poate aduce numeroase beneficii sănătăţii noastre. Ceea ce înseamnă fie o consolidare a sistemului imunitar, fie menţinerea sănătăţii organelor esenţiale (inimă, ficat), dar și o bună funcţionare a sistemelor și o creștere a nivelului de energie. 

„Dietele noastre pot afecta chiar compoziţia genelor, deoarece organismele își construiesc ADN-ul folosind «cărămizi de construcţie» pe care le obţin din alimente. Rezultatele cercetărilor moderne au dezvăluit o relaţie directă între metabolismul celular și evoluţie și au oferit noi perspective asupra modului în care secvenţele ADN pot fi influenţate de adaptarea la diferite diete. Este chiar posibil să se prezică dietele indivizilor prin analizarea secvenţei ADN a genelor lor. Tractul nostru gastrointestinal găzduiește miliarde de bacterii. Alimentele pe care le consumăm ne afectează în mod direct sănătatea intestinului – sau echilibrul bacteriilor bune și rele – și influenţează producţia de neurotransmiţători – mesagerii chimici ai corpului nostru care transmit în mod constant mesaje de la intestin la creier”, completează conf. dr. Sanda Creţoiu.

Colostrul și canabinoidele, în slujba vindecării

O echipă de patru cercetători, formată din Denisa Niţă, Marina Ionela Ilie, Miruna-Maria Apetroaei, sub îndrumarea conf. dr. Emma Ozon, și-a propus o cercetare îndrăzneaţă care presupune dezvoltarea unor emulgeluri pe bază de canabis și colostru. Care sunt datele care au provocat iniţierea cercetării, precum și concluziile la care a ajuns în această etapă studiul, expuse în cadrul Congresului NutriTerra, aflăm într-un interviu la care a contribuit întreaga echipă.

Ce își propune cercetarea dv.? Ce anume a indicat o combinaţie benefică între fitocanabinoide și colostru?
Ne-am propus să dezvoltăm o serie de emulgeluri pe bază de carbopol, care să conţină canabidiol (CBD) și colostru în diferite concentraţii, cu scopul de a evalua proprietăţile fizico-chimice și potenţialul lor terapeutic. Asocierea sinergică dintre CBD și compușii bioactivi din colostru poate produce efecte terapeutice superioare în tratarea leziunilor dermice. CBD prezintă efecte cicatrizante, antiinflamatorii și antimicrobiene prin interacţiunea cu receptorii endocanabinoizi și reglarea producţiei de citokine antiinflamatorii. Colostrul furnizează proteine și peptide antimicrobiene care pot amplifica acţiunea CBD. 

Care este legătura dintre fitocanabinoide și endocanabinoide? 
Fitocanabinoidele, precum delta- 9-tetrahidrocanabinolul (THC) și CBD, sunt compuși extrași din speciile de Cannabis sativa și pot interacţiona cu receptorii endocanabinoizi. Endocanabinoidele, cum ar fi anandamida și 2-arachidonoilglicerolul, sunt biomolecule endogene și au roluri în reglarea proceselor fiziologice. Deși au structură chimică similară, există diferenţe semnificative în sinteza, metabolismul și reglarea acestora. 

Sistemul endocanabinoid reglează senzaţia de durere, inflamaţia, funcţia imunitară, starea de spirit și metabolismul. Fitocanabinoidele, administrate sub diverse forme farmaceutice, se leagă de receptorii endocanabinoizi, influenţând activitatea sistemului endocanabinoid și determinând apariţia efectelor farmacologice. Înţelegerea diferenţelor este importantă pentru dezvoltarea terapiilor bazate pe canabinoide și pentru a clarifica interacţiunile acestora cu sistemul endocanabinoid.
 

Colostrul a atras atenţia în rândul sportivilor datorită potenţialului său de a îmbunătăţi performanţa prin dezvoltarea masei musculare și creșterea capacităţii de efort. 
 

Discuţia despre utilizarea medicală a canabisului este intensă și la noi, după ce a fost implementată deja în câteva ţări. Dar ce spune știinţa?
THC a fost utilizat cu succes în tratamentul durerii cronice, greţurilor și vărsăturilor asociate chimioterapiei și spasticităţii musculare din scleroza multiplă. CBD a demonstrat proprietăţi antiinflamatorii și anticonvulsive, fiind studiat în tratamentul epilepsiei, iar produsul Epidiolex a fost aprobat în SUA pentru acest scop. 

Terpenoidele și flavonoidele din Cannabis sativa pot contribui la efectele terapeutice, având proprietăţi analgezice și neuroprotectoare. Cu toate acestea, mai sunt necesare cercetări pentru a clarifica dozele optime, efectele pe termen lung și interacţiunile cu alte medicamente. Reglementările legislative trebuie adaptate pentru a asigura accesul sigur și legal la canabis în scopuri medicale.

Care sunt beneficiile colostrului dincolo de vârsta celor câtorva zile când îl primim de la mamă?
Deși esenţial pentru nou-născuţi, colostrul oferă beneficii și adulţilor. Acestea includ susţinerea sistemului imunitar prin conţinutul său ridicat de anticorpi și substanţe imunologice, care pot stimula răspunsul imun și protecţia împotriva infecţiilor. 

De asemenea, conţine componente cu proprietăţi antiinflamatorii, precum citokinele și factorii de creștere, care pot contribui la reducerea inflamaţiei și gestionarea afecţiunilor inflamatorii. Furnizează, de asemenea, o gamă largă de nutrienţi, sprijinind nutriţia adecvată și funcţionarea sistemului digestiv. Prin factorii de creștere și substanţele bioactive pe care le conţine, acesta poate promova regenerarea și repararea ţesuturilor, având beneficii în vindecarea rănilor, întărirea sistemului muscular și a articulaţiilor, precum și menţinerea sănătăţii pielii. În plus, colostrul a atras atenţia în rândul sportivilor datorită potenţialului său de a îmbunătăţi performanţa prin dezvoltarea masei musculare, recuperarea după antrenamente intense și creșterea capacităţii de efort.

Când va fi pus pe piaţă produsul cercetării dv.?
Procesul de dezvoltare a unui produs farmaceutic implică mai multe etape. În prima etapă, se efectuează cercetări asupra substanţelor active pentru a evalua proprietăţile și interacţiunile acestora. Apoi, se dezvoltă o formulă optimă pentru administrarea produsului, luând în considerare criterii de stabilitate și eficacitate. Vor urma studiile preclinice și clinice apoi. În concluzie, suntem într-o etapă preliminară.

Macrobiotica, filosofia alimentară

Prof. dr. Andreea Arsene, de la catedra de Microbiologie Generală și Farmaceutică din cadrul UMF „Carol Davila” București, explică un concept holistic de medicină: macrobiotica. „Macrobiotica este o filosofie alimentară și un stil de viaţă care pun accentul pe un mod echilibrat și holistic de a-ţi menţine sănătatea și starea de bine. Principiul de bază al macrobioticii este convingerea că hrana pe care o consumăm afectează direct starea noastră generală de sănătate, precum și bunăstarea fizică, mintală și spirituală. Aceasta promovează consumul de alimente naturale și integrale, în principal bazate pe plante, ce pot fi numite macrobiotice, și încurajează alimentaţia conștientă și  conexiunea cu natura.”

În epoca inovaţiilor și a nanotehnologiei, a cunoașterii profunde și dovedite știinţific a dinamicii afecţiunilor și patologiilor modernităţii, întoarcerea la resursele naturii și omului pare soluţia.  „Postbioticele sunt produsele metabolice ale bacteriilor benefice din microbiota noastră intestinală. Acestea pot avea proprietăţi antimicrobiene și imunomodulatoare. Prin susţinerea echilibrului microbiotei, postbioticele pot contribui la întărirea sistemului nostru imunitar și pot juca un rol în protecţia împotriva infecţiilor. Cercetările privind macrobiotica și postbioticele sunt încă în evoluţie, însă există studii care explorează potenţialul lor în combaterea bacteriilor patogene și a rezistenţei lor la antibiotice. Totuși, este important să se înţeleagă faptul că aceste abordări nu înlocuiesc antibioticele tradiţionale și că sunt necesare mai multe cercetări pentru a stabili eficacitatea lor în patologiile infecţioase. Astfel, deși există speranţe că macrobiotica și postbioticele pot contribui la dezvoltarea unui nou tip de «antibiotic» în viitor, cercetările trebuie să continue pentru a înţelege pe deplin potenţialul lor farmacologic și a dezvolta terapii eficiente și sigure”, punctează prof. dr. Andreea Arsene.

Consumul de alimente bogate în carbohidraţi complecși, proteine și grăsimi sănătoase poate asigura o sursă constantă de energie pe tot parcursul zilei. Vitaminele C, D și zincul joacă un rol important în menţinerea imunităţii ridicate și în protecţia împotriva bolilor și infecţiilor. O alimentaţie bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase (cum ar fi cele din pește și nuci) poate contribui la menţinerea sănătăţii inimii și reducerea riscului de boli cardiovasculare.

 Iar o dietă echilibrată și controlată caloric poate ajuta la menţinerea unei greutăţi sănătoase și poate preveni obezitatea, care este asociată cu numeroase probleme de sănătate. Nutrienţii precum acizii grași omega-3 și vitaminele din complexul B sunt esenţiali pentru sănătatea creierului și pentru funcţiile cognitive, cum ar fi concentrarea și memoria. 

Ce este medicina funcţională?

După ce, decenii la rând, tehnologia și metodele alternative de terapie s-au plasat radical diferit ideologic, în acest moment lumea medicală integrează mai multe metode care pun inovaţia și tradiţia în slujba tratamentelor bolilor și pacienţilor.  Tendinţa de a privi în ansamblu pacientul și patologia nu este nouă și face parte dintr-un concept de medicină funcţională. 

După cum explică conf. dr. Sanda Creţoiu, „fiecare dintre noi suntem indivizi unici și, destul de des, descoperim că nu există un remediu magic care să vindece fiecare pacient în același mod. Medicina funcţională reprezintă un domeniu de medicină puternic fundamentat pe dovezi, cu o abordare bazată pe biologia sistemelor, care se adresează persoanei ca întreg, și nu doar unui set izolat de simptome, și care se concentrează pe funcţionarea optimă a organismului. Aceasta înseamnă a ajuta organismul să funcţioneze în cel mai bun mod posibil, prin a înţelege că fiecare individ este diferit – de la genetică până la forma biochimică. În acest concept există anumiţi piloni principali care includ nutriţia, managementul stresului, exerciţiile fizice și somnul. Medicina funcţională este potrivită pentru tratarea bolilor cronice deoarece nu tratează simptomele, ci integrează toate informaţiile legate de pacient, de la profilul nutrigenomic până la analiza microbiomului. Rezultă astfel un plan de tratament complex care aplică simultan mai multe forme de terapie, pornind de la terapii alopate până la cele alternative și de abord mental, necesitând o echipă  multidisciplinară”.

Medicina funcţională utilizează progresele tehnologice ale medicinei convenţionale, dar evită abordarea excesivă bazată pe produsele farmaceutice și opţiunile de tratament standard. În schimb, se concentrează pe îmbunătăţirea stării de sănătate prin intermediul dietei, exerciţiilor fizice și modificărilor stilului de viaţă, oferind, în plus, consiliere și suplimente naturale.  „Spune-mi ce mănânci, ca  să-ţi spun cine ești!”, spunea avocatul pasionat de gastronomie Brillat-Savarin, iar cuvintele lui sunt și acum actuale.