În plus, oamenii trebuie să înţeleagă că, deși dermatologul realizează și proceduri estetice, acestea au ca fundament o medicină bazată pe dovezi.

Carte de vizită:

• Activează la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj
• 39 de articole indexate în calitate de autor/coautor, capitole de carte
• Membru în patru proiecte naţionale de cercetare și un proiect internaţional

Sunt persoane care vor să-și facă la nesfârșit diferite proceduri estetice, de modificare a trăsăturilor faciale sau corporale. Dar aceste persoane, cel mai probabil, au nevoie de un ajutor psihoemoţional.

Este dermatologia estetică un moft pornit din dorinţa de a arăta bine sau foarte bine?

Dermatologia estetică este o știinţă medicală. Una a procedurilor medicale efectuate corect de un medic informat, foarte bine pregătit, antrenat să aleagă procedurile corecte pentru fiecare pacient. Orice persoană, indiferent de sex sau vârstă, își dorește, odată cu trecerea anilor, să câștige ani de tinereţe, să arate mai bine, să se impună printr-un look nou. Acest lucru se poate face respectând limitele frumosului adevărat. Sunt foarte multe persoane tinere care, ignorând într-o oarecare măsură legile frumosului, aleg să se transforme în, să spunem, personaje. Sigur că atunci când alunecăm încet, încet către situaţii, să le spunem, hilare, înseamnă că acolo este o problemă din altă sferă. Este o tulburare de comportament.

Sunt tinerii medici interesaţi de Dermato­logie?

Tinereţea aduce entuziasm, aduce idei. Interesul colegilor tineri pentru dermatologia clinică denotă dorinţa lor de a deveni buni specialiști. Chiar și în conferinţa noastră (a Societăţii Române de Dermato-Oncologie - n.a.) s-au discutat probleme legate de dermatologia estetică, în care au fost abordate aspecte legate de estetica patologiei cutanate. Dermatologul nu este un cosmetician. Dermatologul este ochiul critic care învaţă permanent și care știe cui și cum să corecteze un defect estetic, înnăscut sau apărut după o intervenţie chirurgicală. Dermatologia estetică adevărată este o estetică bazată pe studii și cercetări aprofundate, este o estetică a frumosului, a bunului simţ și a corecţiei defectelor cutanate atunci când ele sunt prezente. Toate aceste proceduri estetice au ca fundament numai medicina bazată pe dovezi.

Oamenii sunt tot mai informaţi

În ceea ce-i privește pe pacienţi, au aceștia temeri generate de lipsa informaţiei sau întrebări generate strict de boala în sine?

Cred că fiecare dintre noi, în momentul în care ajungem să fim pacienţi, simţim nevoia să primim cât mai multe informaţii legate de statusul nostru, de evoluţia bolii, de tratamentul pe care-l vom primi, de prognosticul pe care-l avem. Nu mi se pare că pacientul este în afara limitelor dacă dorește să fie informat. Aceste întrebări sunt și rezultatul direct al accesului la informaţie. Datorită tehnologiilor noi, proporţia pacienţilor care duc dialogul pacient-medic în zona derizoriului este în scădere. Pacientul trebuie să-și exprime teama, îndoiala. Pentru el, medicul este cel mai puternic suport și cel mai documentat confident. Poate sunt colegi care se îndepărtează de dermatologia clinică și aleg să facă numai partea de dermatologie estetică, dar să știţi că nici aceste lucruri nu sunt mai ușoare.

De ce spuneţi asta?

Dacă în dermatologia clinică discutăm cu pacientul, în cea estetică discutăm cu un client care consideră că, în schimbul unei sume, are dreptul de preempţiune asupra a ceea ce urmează să se întâmple, el deja cunoscând niște lucruri. Am toată admiraţia pentru cei care lucrează în zona dermatologiei estetice, consider că misiunea lor nu este deloc ușoară. Ei trebuie să-și formeze o modalitate de lucru care să nu-i epuizeze la finalul zilei, pe de o parte. Pe de alta, să poată să creeze, să se modeleze pe dorinţele pacienţilor care doresc proceduri estetice în direcţia unui model frumos, armonios sau, cum spuneam, în limita legilor frumuseţii.

Mediul dictează atitudinea pacienţilor

Cum aţi caracteriza interacţiunea dv. cu pacienţii pediatrici?

E minunat să consulţi copii, sunt dezinvolţi, au întrebările și curiozităţile lor. Chiar dacă uneori spun lucruri trăsnite, îi văd pe copiii pe care-i consult și îi tratez ca fiind niște mici adulţi. Părinţii trebuie să se simtă mândri că au un copil care, la 5-6 ani, poartă un dialog ca un om mare. Există și reversul medaliei, în care părintele nu-și lasă copilul să vorbească, intervine mereu dându-și cu părerea. Acestea sunt cazuri obositoare, dar pe care reușim să le gestionăm cu răbdare și tact.

Dar cu pacienţii din mediul rural?

La aceștia regăsim o anumită duioșie, un respect pentru ideea de medic. Este educaţia de la ţară, acel bun-simţ nativ al omului care preţuiește fiecare lucru pe care viaţa i-l oferă. Și în sala de operaţie parcă este mai ușor să începi o intervenţie la un bunicuţ sau o bunicuţă. Sunt plini de răbdare, suportă mai bine orice disconfort de moment, deși noi, totdeauna, îi asigurăm că procedura nu doare. În ceea ce privește populaţia mai tânără, urbană, situaţia este complet diferită.

Puteţi dezvolta?

E bine că pacienţi cu vârsta între 20 și 40 de ani au deja o idee despre ce se va întâmpla când vin la consultaţie. Cu ei, de multe ori, consultaţia începe să devină un fel de curs, dar este și acesta un exerciţiu pentru noi. Sunt persoane tinere din mediul urban care accesează un consult la dermatologie nu pentru că au o problemă, ci pentru că vor să primească o asigurare privitoare la starea lor de sănătate din punctul de vedere al leziunilor cutanate. Ceea ce este un lucru extraordinar. În sfârșit, începem să înţelegem cu adevărat ce înseamnă prevenţie, primară și secundară.

Este nevoie de mai multe programe adresate dermatologiei

Este nevoie de mai multe programe adresate dermatologiei

În materie de dermatologie, ce ar trebui să facă statul român?

În primul rând, ar trebui să vină cu programe de fotoprotecţie, campanii de fotoprotecţie. Sunt foarte mulţi oameni care ajung să dezvolte cancere cutanate pentru că nu au știut niciodată că nu trebuie să se expună la soare fără protecţie. Pe de altă parte, trebuie un lobby pentru vaccinarea HPV, pentru că este important să nu avem cancere genitale, să nu avem cancere oro-faringiene, de multe ori induse de populaţia HPV oncogenetică. Ar mai fi util să asigure rambursarea completă pentru bolile la care, pe lângă tratamentul etiologic, patogenetic, intervine într-o mare măsură și tratamentul simptomatic.

Despre ce afecţiuni este vorba?

Sunt foarte multe boli în care pacienţii au nevoie de produse dedicate îngrijirii pielii, care sunt și foarte scumpe, dar pentru care nu există compensare. Sunt și foarte multe persoane adulte și copii care suferă de atopie și care dezvoltă leziuni de dermatită atopică. Acești pacienţi au nevoie de îngrijire cutanată zi de zi, este o îngrijire specială. Dacă părintele nu-și permite să cumpere 200 ml de cremă sau de balsam, copilul acela nu va avea acces la o terapie optimă. Revin totuși la campaniile de fotoprotecţie pentru copii. În Germania, ca să vă ofer un exemplu, copiii învaţă încă de la grădiniţă cum să-și protejeze pielea de soare. Dacă îl înveţi pe copil cum să se protejeze, el va face asta toată viaţa.