Cortizolul, numit și hormonul stresului, este secretat de glandele suprarenale. El ajută organismul uman să facă față situațiilor stresante.
Starea de oboseală cu care ne confruntăm în viaţa de zi cu zi poate fi redusă dacă acordăm mai multă atenţie nevoilor noastre sentimentale și dacă ne facem timp pentru a participa la evenimente culturale.
Potrivit unui sondaj realizat de Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor din Statele Unite, sindromul de oboseală cronică nu este atât de rar întâlnit pe cât am crede.
Pentru noi, medicii, concediul nu e niciodată ceva simplu și relaxant. Pentru că boala și suferinţa nu își iau niciodată vacanţă, e adesea un „coșmar logistic” să poţi delega temporar toate grijile profesionale curente.
Pacienţii americani și reprezentanţii lor solicită regândirea deciziei de a include în iniţiativa RECOVER studii clinice care evaluează capacitatea persoanelor cu long-COVID de a efectua exerciţii fizice.
„Până și cea mai mică floare își are rădăcini în nemărginire.” Așa spune o frază dintr-o carte pe care tocmai am deschis-o („Cartea ceasului de nisip”, de Ernst Jünger).
Peste 80% dintre participantele la un sondaj consideră alimentația importantă și foarte importantă în starea generală de bine.
Cinci minute de mișcare practicată după o perioadă de 30 sau 60 de minute de sedentarism au fost asociate cu îmbunătăţiri semnificative ale stării de oboseală și dispoziţiei, arată un studiu.
Un studiu recent scoate la iveală că burnoutul medicilor dublează riscurile să apară probleme în privința siguranței pacienților.
Motivul pentru care ne simțim obosiți în mijlocul zilei ar putea fi legat de starea vremii, potrivit unei cercetări.
Cel puţin 30% dintre pacienţii care au suferit de COVID-19 au prezentat probleme de sănătate pe termen lung. Într-un studiu recent efectuat în Irlanda, cercetătorii au ajuns la concluzia că terapia ocupaţională poate îmbunătăţi calitatea vieţii în cazul pacienţilor care au avut COVID-19.
Cercetătorii de la UCLA (Universitatea din California – Los Angeles) au ajuns la concluzia că privarea de somn adaugă trei până la șapte ani vârstei biologice.
Pacienții diagnosticați cu sindromul post-COVID (long COVID) sau cu sechele post-acute ale infecției cu SARS-CoV-2 resimt simptome precum tulburări afective, oboseală și au un deficit cognitiv.
Potrivit unui studiu nou, la opt luni după o formă ușoară de COVID-19, una din zece persoane încă are cel puțin un simptom moderat spre sever care este perceput ca având un impact negativ asupra calității vieții.
Un studiu recent arată cum se simt românii la un an de la declararea pandemiei. Acestea sunt rezultate comparative între luna aprilie 2020 și luna martie 2021.
Mă întreb dacă sunt multe societăţi în care resentimentul faţă de doctori să fie atât de mare precum în România. Eu nu mai știu niciuna.
Campania de vaccinare împotriva COVID-19 este în curs de desfășurare, iar autorităţile înregistrează toate reacţiile adverse care sunt comunicate.
Stările de oboseală post-COVID-19 sunt independente de severitatea infecției inițiale cu SARS-CoV-2, arată un studiu.
Există sute de afecțiuni reunite sub termenul-umbrelă „pneumopatii interstițiale difuze” (PID), iar diagnosticarea lor nu este ușoară. Acești pacienți au nevoie să ajungă la pneumolog, pentru a primi un diagnostic corect și un tratament care stopează evoluția bolii.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe