Tânăra jurnalistă și „ambasadoare de prevenție” a conceput în 2022 un eBook care este, de fapt, un ghid complet de consultații periodice pe care este bine să le facă orice femeie din România. La elaborarea acestui ghid, Monica Rădulescu a avut sprijinul mai multor medici. 

În prezent, afirmă ea, consultațiile medicale sunt scurte, limbajul medicilor este tehnic, informația este livrată rapid și, uneori, greu de digerat emoțional. De aceea, Monica Rădulescu a simțit nevoia să organizeze o serie de întâlniri pentru femei, sub numele de „șezătoare”, prin care informația medicală să fie prezentată pe înțelesul pacientelor – direct de către medici și psihologi. 

Din experiența ta (ca fost jurnalist TV, ca specialist în comunicare), cum comunică astăzi medicii în online și în offline? Cum transmit ei informațiile medicale relevante către pacienții care îi urmăresc? 

Din experiența mea, observ o schimbare, da. De exemplu, în offline, în cabinet, comunicarea rămâne de cele mai multe ori comprimată: consultațiile sunt scurte, limbajul este tehnic, informația este livrată rapid și uneori greu de digerat emoțional. Pacienta pleacă acasă cu o rețetă, dar nu a înțeles ce are de făcut și ajunge tot la „doctor Google”. Sigur, nu generalizez. Sunt situații și situații. Sunt și medici care reușesc să creeze spațiu pentru explicație și empatie, dar nu este încă regula.

În online însă, văd ceva ce mă bucură mult. Tot mai mulți medici au conturi acolo unde pacienții își caută informația și răspunsurile. Ideea este medicii nu doar că sunt prezenți. Sunt și mai accesibili în felul în care comunică. Simplifică, explică, contextualizează, iar eu am o listă mare de medici pe care îi urmăresc și apreciez pentru că își fac timp și pentru asta. Ei vorbesc pe limba pacientului, nu doar pe limba specialității lor și nu-i ușor. Dar în era dezinformării și a specialiștilor de tot felul, chiar e nevoie. Faptul că sunt acolo să educe și să clarifice este și un act de responsabilitate profesională din punctul meu de vedere. Și mai zic o dată cu riscul de a mă repeta: știu că nu e ușor să faci asta. 

Sănătatea nu funcționează pe fast-forward 

Există oare o evoluție în privința felului în care azi profesioniștii din domeniul medical comunică despre prevenție? 

Sigur că da. Vedem tot mai des explicații despre de ce e important un screening, nu doar că trebuie făcut, exemple reale de paciente sau conținut care normalizează controalele periodice. Dar încă mai e loc de creștere pentru că mesajul nu ajunge la toată lumea. E greu să comunici sănătatea mai ales când te lovești constant de promisiuni și soluții rapide. Trăim într-o cultură a scurtăturii și o înțeleg mai ales că mai cad uneori în capcana asta. Nu judec. Numai că sănătatea nu funcționează pe fast-forward. 

Și-atunci ce-ar trebui să reținem? 

Prevenția vine cu consecvență, răbdare și, uneori, disconfortul de a schimba obiceiuri. Și aici este marea provocare pentru medici și pentru creatorii de conținut în zona medicală: cum faci prevenția să fie la fel de atractivă ca o promisiune rapidă fără să sperii și să rămâi onest într-un spațiu în care senzaționalul vinde mai bine decât adevărul, dar suntem pe drumul cel bun. Cu pași mici. 

Ce unelte sau ce tooluri au la dispoziție profesioniștii din domeniul medical pentru a comunica mai bine, mai precis cu pacienții și cu urmăritorii lor din mediul online?

Sunt o mulțime de tooluri: de la vizualuri simple și videos de tip reels la podcasturi, newslettere sau construirea de comunități private. 

Prezența fizică este mai importantă și mai valoroasă

Crezi că e nevoie de mai multe evenimente în offline dedicate pacienților, pentru a face conștientizare asupra anumitor boli, patologii grave? 

Sigur că da. Este nevoie de astfel de evenimente. Chiar dacă la prima vedere poate părea mai simplu să pui întrebarea din spatele unui ecran, nimic nu înlocuiește întâlnirile din offline. Acolo, lucrurile se schimbă: îl vezi pe medic ca om, nu ca pe autoritate rigidă și cred că la fel de important este că auzi și alte povești și poate nu te mai simți la fel de singur/singură în povestea ta. Iar pentru patologii grave e cu atât mai importantă și mai valoroasă prezența fizică. 

Ce fel de evenimente organizezi tu pentru a aduce mai aproape informația medicală de pacienții care vor să fie la curent și care vor să-și mențină sănătatea? 

MIA Ambasadoare de prevenție este proiectul cel mai drag mie. MIA vine de la Mă Iubesc (de) Azi pentru că prevenția începe, înainte de orice, cu relația pe care o ai cu tine. Iar ambasadoare de prevenție pentru că eu cred că fiecare dintre noi poate deveni una.

Avem o metaforă în care credem foarte mult: aceea de a ne ține umbrela una alteia. Atunci când primești o informație valoroasă, o dai mai departe către o prietenă, o mamă, o soră. Pentru că, de cele mai multe ori, femeile nu vin la aceste întâlniri doar pentru ele. Vin și pentru cineva drag. 

Șezătorile, un spațiu sigur, cald, intim

De unde a pornit acest demers? 

Șezătorile MIA au pornit dintr-o nevoie simplă: de a crea un spațiu în care întrebările să își primească răspunsuri validate medical. Le-am gândit ca pe un spațiu sigur, cald, intim. Ne întâlnim în grupuri mici, de 20–25 de femei, și aducem alături specialiști care nu sunt doar foarte bine pregătiți profesional, ci și capabili să fie umani în felul în care explică. Ne vedem aproape lunar și vorbim despre teme care ne dor și despre care, uneori, nu reușim să întrebăm în cabinet.

De la începutul anului, am deschis conversații despre singurătate și despre HPV. Urmează șezătorile pe fertilitate, premenopauză, sănătatea inimii, memoria și sănătatea sânilor.

Tu organizezi în prezent, sub umbrela MIA, tot felul de sesiuni de informare, ateliere și întâlniri cu medicii. Ai creat împreună cu colegele tale fondatoare ale MIA inclusiv un grup de WhatsApp. Ce beneficii are un astfel de grup? Dar sesiunile de informare și întâlnirile cu medicii ce beneficii au? 

Da, grupul nostru de WhatsApp este în continuă creștere. Ce mă bucură cel mai mult acolo este felul în care femeile se susțin între ele: ne recomandăm medici și clinici, ne mai împărtășim experiențe reale. E genul de spațiu în care una dintre noi întreabă „a mai trecut cineva prin asta?” și primește nu doar răspunsuri. Primește și direcție, sprijin și uneori chiar liniște. Pentru că, de multe ori, ai nevoie să știi că nu ești singură înainte să știi ce ai de făcut.

Iar întâlnirile offline cu medicii completează acest spațiu. Sunt valoroase pentru că aduc medicina mai aproape de comunitate și comunitatea mai aproape de medici. 

Multe femei ajung la medic doar atunci când doare

O concluzie sau un mesaj de încheiere despre prevenție, astăzi, în țara noastră. Ce ai vrea să adaugi pe final? 

Din păcate, în România, încă suntem într-un punct sensibil: multe dintre noi ajungem la medic doar atunci când doare. Ne e teamă de ce am putea afla sau, uneori, nu mergem tocmai pentru că nu ne doare nimic și atunci de ce am intra într-un cabinet medical. Adevărul e că încă nu avem, la scară largă, educația prevenției. 

Și dacă ne uităm dincolo de bulele noastre, dincolo de orașele mari și mă refer aici la orașele mici sau la sate, acolo nici măcar nu există acest concept al prevenției și asta doare. Tot ce sper este ca ceea ce fac eu, ceea ce faci tu și ceea ce fac alții ca noi să ajungă mai departe decât cercul nostru imediat.

Să ajungă la femeile care au nevoie să învețe că prevenția înseamnă grijă și timp pentru ele și pentru cei dragi. Nu cred că vom avea avea vreodată un sistem perfect, dar poate că schimbare vine așa: din comunități mici care care aleg, în fiecare zi, să nu mai amâne, să nu mai ignore și să nu mai tacă atunci când vine vorba de sănătatea lor. Mulțumesc că mi-ai dat spațiu să vorbesc despre asta!