7 noiembrie a fost o zi de mare sărbătoare pentru învățământul medical din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca.
Singuratic agresiv, splendid caracter, care a reprezentat la Paris medicina românească – sunt doar câteva dintre atributele profesorului Victor Gomoiu.
Perioada Unirii Principatelor române este apogeul europenizării și modernizării României, timp în care se pun bazele înnoirii medicinei și farmaciei românești. Acestea se vor dezvolta în continuare până la nivelul cunoscut din prezent.
Chiar dacă și-a pierdut din greutate, Istoria medicinei rămâne un fond de cultură generală. O specialitate din care studenţii la Medicină, și nu doar ei, au ce învăţa, spune prof. dr. Dana Baran, profesor de Istoria medicinei la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Profesorul Octavian Buda, medic primar Psihiatrie, a fost ales în funcţia de președinte al Societăţii Române de Istoria Medicinei, sâmbătă, 15 octombrie.
Prof. Univ. Dr. Nicolae Marcu, născut în 1938, a încetat din viață ieri, 29 septembrie, în urma unui infarct.
În volumul „Constantin C. Iliescu, creatorul cardiologiei românești” autorii reușesc o întocmire frumos închegată și documentată, fără asprimi supărătoare, reliefând personalitatea și opera unuia dintre marii noștri profesioniști, căruia medicina și cardiologia îi sunt recunoscătoare.
Doctorul Gheorghe Brătescu a fost poate cea mai marcantă figură a istoriei medicinei româneşti din a doua jumătate a secolului XX.
Vaccinurile anti-COVID au reprezentat cea mai spectaculoasă evoluţie din istoria medicinei – dar succesul vaccinării, în România, a fost unul îndoielnic, a afirmat Alexandru Rafila.
Din tolba cu amintiri, dr. Teona Scopos, medic pensionar, scoate la iveală un episod de la examenul susţinut cu regretatul profesor Brânzei, pe vremea când acesta era director și profesor la Spitalul de Psihiatrie Socola din Iași. (Redacţia)
Anul trecut a apărut lucrarea în două volume „File din istoria medicinei românești”, coordonată de Secţia de Știinţe Medicale a Academiei Române.
Misiunea declarată a învăţământului superior este prea puţin compatibilă cu programa de învăţământ – în defavoarea celor pe care își propune să îi instruiască.
Mi-am început drumul în istoria medicinei cercetând trecutul profesional și personal al Elenei Densușianu-Pușcariu, cea despre care se spune și se scrie că este prima femeie profesor universitar de oftalmologie, dacă nu din lume, cel puţin din Europa.
Istoria stomatologiei clujene poate fi citită într-o primă lucrare apărută la finalul lui 2020, semnată de prof. dr. Alexandru Rotaru și conf. dr. Horaţiu Rotaru (tată și fiu).
A plecat dintre noi Radu Iftimovici, membru al Academiei de Științe Medicale, profesor universitar acreditat, istoric, om de știință (cercetător virusolog), eseist, biograf și dramaturg.
Ziua de 24 ianuarie, pe care o evocăm, în amintirea anului 1859, nu reprezintă doar „mica unire“, a Moldovei cu Ţara Românească. Nu este vorba doar despre începutul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, ci şi despre începutul României moderne.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Află mai multe informații despre oferta de abonare.
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe
