Nu mai este un secret pentru nimeni faptul că în România populaţia are indicatori de îmbolnăvire prin caria dentară foarte mari, ţara fiind din acest punct de vedere pe un deloc onorabil loc fruntaș. Suntem și printre foarte puţinele state europene care nu au implementat un sistem naţional de prevenţie în stomatologie. Despre nevoia de programe de sănătate orală se discută de mult timp. 

Colegiul Medicilor Stomatologi din România are un astfel de proiect, pe care l-a pus la dispoziţia autorităţilor în vederea structurării unui program naţional care să fie implementat. Încă ne aflăm în stadiul de analiză a proiectului și de căutare a surselor financiare și logistice de punere în aplicare. Până la urmă, un astfel de proiect rămâne la capitolul de decizii politice, fiind necesar ca punerea în aplicare și finanţarea să fie decise de puterea executivă. 

Recent s-a desfășurat la Iași Congresul Naţional de Medicină Școlară și Asistenţă Socială, aflat acum la a XII-a ediţie. Acest eveniment s-a dovedit a fi o demonstraţie de solidaritate și implicare a medicilor și specialiștilor în asistenţă socială, pentru a asigura copiilor și tinerilor noștri un acces cât mai bun la servicii medicale. 

Prin Legea nr. 174 din 14 octombrie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008, privind trans­ferul ansamblului de atribuţii și competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, a fost produsă o schimbare profundă în existenţa și funcţionarea cabinetelor medicale școlare. Astfel, Ministerul Sănătăţii scăpa de povara administrativă și financiară reprezentată de cabinetele medicale școlare. 

Transferul atribuţiilor și competenţelor

La momentul acela, aveam mari îndoieli privind succesul de implementare a noilor cerinţe și viitoarea performanţă profesională a cabinetelor aflate în această situaţie. Legea preciza cât se poate de clar „cadrul legal privind trans­ferul ansamblului de atribuţii și competenţe ale Ministerului Sănătăţii către autorităţile administraţiei publice locale concomitent cu asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare exercitării acestora”.

Primăriile care au preluat cabinetele medicale școlare au încercat să se achite cât mai onorabil de noile sarcini, iar unele au reușit chiar să facă performanţă. În această situaţie sunt administraţiile locale din unele centre urbane mari, cum sunt Iași, Cluj-Napoca și București. 

Prea puţine cabinete școlare

Din nefericire, la data trans­ferului de autoritate existau în România mult mai puţine cabinete școlare decât în urmă cu două decenii. Și azi avem orașe și chiar mari municipii în care cabinetele școlare sunt cvasiinexistente, iar în mediul rural situaţia este și mai rea. Oricum, la nivel naţional avem prea puţine cabinete stomatologice școlare. O medie a procentului de medici stomatologi care lucrează în cabinete școlare este de 1%. În Iași și în Cluj-Napoca procentul este un pic mai mare, iar în București este chiar de peste 2%. Prea puţină resursă umană este antrenată în cabinetele dentare școlare, având în vedere că populaţia-ţintă a acestora sunt copiii și tinerii din școli. Nu avem în sistem asistente de profilaxie stomatologică. 

Datele statistice arată că procentajul din populaţie reprezentat de copii și tineri sub 18 ani este undeva spre 20%. În plus, dincolo de aceste cifre, acest grup-ţintă din populaţie are cea mai mare susceptibilitate la caria dentară și cea mai mare nevoie de medici stomatologi. Am văzut cu ocazia congresului amintit o colaborare strânsă, împletită cu prietenie și empatie, între cadrele medicale din sistem și specialiștii în servicii sociale din primării. Au fost prezenţi la eveniment și unii, și alţii, și asta în număr foarte mare. Congresul a oferit oportunitatea de împărtășire directă a experienţelor personale și de consolidare a colaborărilor existente. 

Concurenţă constructivă între consiliile locale

Cu ocazia congresului, a fost organizată la Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iași Gala Sănătăţii și Solidarităţii. În cadrul acestei festivităţi s-au acordat premii de excelenţă și recunoaștere publică a meritelor unor cadre medicale, cât și ale unor specialiști în servicii sociale. Primarul municipiului Iași a fost prezent de-a lungul principalelor momente din cursul desfășurării congresului, ceea ce a transmis un mesaj de susţinere publică pentru medicina școlară. Există chiar o concurenţă constructivă între consiliile locale care gestionează cabinete medicale în școli, o emulaţie în ceea ce privește organizarea cabinetelor stomatologice. Și medicii stomatologi sunt tot mai atrași de o carieră profesională în acest domeniu. Dacă în urmă cu câţiva ani concurenţa la ocuparea unor posturi vacante în cabinete școlare era mică, acum se înregistrează mai mult de zece candidaţi pentru un post. 

Existenţa unui cabinet stomatologic într-o școală înseamnă foarte mult pentru copiii acelei colectivităţi. Dincolo de accesul asigurat la consultaţii, tratamente și dispensarizări, este de luat în considerare efectul benefic educativ asupra copiilor. Faptul că aceștia nu vor mai avea teamă de stomatolog și își vor însuși cu foarte mare probabilitate un comportament corect pentru păstrarea sănătăţii orale, precum și metodele adecvate de igienizare. 

Un obstacol în reușita activităţilor oferite de un cabinet stomatologic școlar este însă cadrul legislativ, prin care copiii pot fi examinaţi, trataţi și dispensarizaţi doar cu acordul părinţilor. Sunt cazuri în care părinţii nu îi lasă pe copii să se spele pe dinţi. Astfel de situaţii demonstrează că lipsa programelor de prevenţie în școli și lipsa educaţiei sanitare cronicizate deja au produs efecte negative asupra comportamentului unor persoane.