Newsflash
Interviuri OPINII

RMC, omul-cheie din unitățile sanitare

RMC, omul-cheie din unitățile sanitare

Cei responsabili cu managementul calităţii se asigură că activitatea cadrelor medicale și auxiliare din unităţile sanitare ţine cont de siguranţa pacientului și calitatea serviciilor medicale.

De 11 ani, în fiecare spital public din România funcţionează o Structură de Management al Calităţii Serviciilor Medicale. Cei responsabili cu managementul calităţii se asigură că activitatea cadrelor medicale și auxiliare din unităţile sanitare ţine cont de siguranţa pacientului și calitatea serviciilor medicale. Despre munca unui responsabil cu managementul calităţii ne vorbește Paula Mirela Corduneanu, manager calitate, auditor clinic la Spitalul Clinic „Dr. C. I. Parhon” Iași.

Ce face un responsabil cu managementul calităţii (RMC)?

Nu este ușor de răspuns la o asemenea întrebare. Responsabilitatea de bază a acestuia este coordonarea implementării sistemului de management al calităţii. Vorbim și despre calitatea serviciilor de sănătate, siguranţa pacientului și a personalului din spital.Nu sunt doar vorbe golite de sens, aruncate de legiuitor într-un act normativ. Ele chiar trebuie să marcheze esenţa activităţii RMC-ului într-un spital. Profesioniștii din domeniu trebuie să-și raporteze întreaga activitate conceptului de sistem de management al calităţii și să acţioneze în consecinţă. Responsabilul cu managementul calităţii urmărește îndeaproape desfășurarea activităţii secţiilor/compartimentelor spitalului, pentru a putea interveni în acele zone și activităţi cu impact asupra calităţii serviciilor medicale și siguranţei parteneriatului pacient-personal medical. Este important de reţinut faptul că, înainte de a pleca la drum, trebuie să existe un plan de management al calităţii. Elaborarea, implementarea și monitorizarea acestuia reprezintă elemente-cheie ale activităţii RMC.

Puteţi detalia?

RMC-ul observă dacă activităţile desfășurate sunt sau nu procedurale, dacă este necesară reglementarea acestora astfel încât să ușureze procesele ce se desfășoară în cadrul spitalului. El interacţionează cu personalul, conform unei programări prealabile, pentru a identifica eventualele probleme organizatorice care ar putea împiedica desfășurarea în condiţii de siguranţă a activităţii. De aici și necesitatea de a efectua instruiri periodice cu angajaţii privind aplicarea procedurilor implementate și declararea evenimentelor asociate asistenţei medicale, dar și necesitatea de a răspunde la toate solicitările și nelămuririle acestuia în ceea ce privește desfășurarea activităţii și aplicarea procedurilor/protocoalelor de lucru.

Liantul dintre conducere și personal

Cu ce alte categorii populaţionale și ocupaţionale interacţionează un RMC?

Discută cu pacienţii pentru a identifica eventualele nemulţumiri legate de condiţiile de cazare, de hrană, de timp de așteptare, de investigaţii, pentru a obţine propuneri și sugestii. Colaborează cu medicul epidemiolog pentru a îmbunătăţi condiţiile igienico-sanitare, circuitele funcţionale ale unităţii și pentru a reduce riscurile epidemiologice la nivelul unităţii. Responsabilul cu managementul calităţii trebuie să cunoască foarte bine procesele desfășurate în spital și legătura dintre acestea. El trebuie să fie liantul dintre conducere și personalul care intră în contact cu pacienţii – „ochii din teren ai conducerii”.

Cum ajută managementul calităţii în sănătate pacienţii și aparţinătorii?

Managementul calităţii în sănătate reprezintă pentru pacient/aparţinător îmbunătăţirea serviciilor oferite. Ca să nu mai amintim de creșterea gradului de atenţie pe care personalul din spital îl acordă îngrijirilor medicale. În definitiv, pacientului, în jurul căruia trebuie să graviteze întreaga activitate a spitalului. O activitate eficientă a RMC-ului are ca rezultat crearea unui cadru de creștere permanentă a nivelului profesional al tuturor categoriilor de personal medical implicat.

Misiune de multe ori ingrată

Cum aţi caracteriza misiunea unui responsabil cu managementul calităţii?

Văzând și înţelegând cel mai bine pașii de urmat în atingerea dezideratului îmbunătăţirii serviciilor medicale, RMC-ului îi revine o misiune de multe ori ingrată. Aceea de a propune și recomanda măsuri conducerii. Ingrată, din cauza posturii de „vioară a doua”, și nu din cauza cunoașterii și responsabilităţii.

De ce spuneţi acest lucru?

E nevoie de anumite abilităţi în a determina top managementul să decidă, indiferent cât de pozitivă ar părea situaţia, asupra modificării sau adaptării unor aspecte referitoare la: îmbunătăţirea desfășurării actului medical, accesul facil la informaţii, asigurarea efectuării consulturilor de specialitate, la condiţiile de internare (calitatea curăţeniei în grupuri sanitare, saloane/rezerve, respectarea circuitelor funcţionale). Aspectele asupra cărora un RMC poate face recomandări vizează și existenţa documentelor necesare la și pe parcursul internării, calitatea hranei, actualizarea procedurilor și protocoalelor (în urma verificării implementării acestora, după caz). Ele ajung până la scurtarea timpilor de așteptare și planificarea optimă pentru efectuarea investigaţiilor și a consulturilor clinice/interclinice.


Notă autor:

Foto: Pixabay.com

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe