Raportul Global asupra Nutriției din 2018 subliniază că aproximativ 40,1 milioane de copii la nivel global sunt supraponderali și, în același timp, prevalența supraponderalității și obezității cresc rapid în aproape fiecare țară din lume, fără semne de încetinire. În prezent, aproximativ 1 din 3 copii cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani este supraponderal sau obez în Europa. 

În ceea ce privește situația României, conform The European Health Report 2021, obezitatea și supraponderabilitatea se întâlnesc la peste 25% dintre fetele și peste 30% dintre băieții cu vârsta cuprinsă între 7 și 9 ani, în timp ce numai obezitatea este prevalentă la mai puțin de 10% din fete și 15% din băieți. 

Mult timp obezitatea a fost văzută drept o consecință reversibilă a alegerilor personale, însă numeroasele studii efectuate ne demonstrează implicarea factorilor genetici, socio-economici și de mediu ca determinanți complecși aflați în afara controlului individual. 

Creşterea la nivel global a prevalenţei obezităţii şi supraponderii se datorează, pe de o parte, creşterii aportului energetic, în special de alimente cu densitate calorică crescută, bogate în grăsimi, zaharuri, iar pe de altă parte, scăderii activităţii fizice ca urmare a creşterii sedentarismului. 

Copiii cu obezitate devin în mod obișnuit adolescenți și adulți cu obezitate. Nivelul crescut al Indicelui de Masă Corporală (IMC) în timpul copilăriei și adolescenței sunt predictive pentru un IMC ridicat la vârsta adultă.  

Obezitatea expune copiii și adolescenții la efecte adverse serioase pe termen scurt și lung, incluzând boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, dislipidemie, rezistență la insulină, boala ficatului gras non-alcoolic, diabet zaharat tip 2. Pe lângă consecințele fizice și metabolice, obezitatea este asociată cu o sănătate psihologică și emoțională precară, stres crescut, simptome depresive și stimă de sine scăzută. 

Cea mai bună metodă pentru a combate obezitatea este prevenţia, atât în rândul copiilor cât şi în rândul adulţilor. Educarea populaţiei în legătură cu stilul de viaţă sănătos şi cu riscurile obezităţii trebuie să constituie o preocupare continuă a medicilor. De multe ori, lucruri aparent simple pot face diferenţa în stilul de viaţă. Atât copiii cât și părinții trebuie să înveţe care sunt necesitățile energetice ale organismului lor, ce înseamnă un stil de viaţă sănătos, cum arată farfuria ideală, importanța somnului.  

Plecând de la ideea că obezitatea adultului are de cele mai multe ori originea în copilărie și că în ultimii ani numărul copiilor și adolescenților obezi a crescut îngrijorător, membrii proiectului transfrontalier „Rețea transfrontalieră integrată pentru servicii avansate de sănătate în domeniul obezității, diabetului și a altor tulburări metabolice – OBDIA-NET”, cod proiect 1HARD/4.1/93, au desfășurat activități educaționale pentru un stil de viață sănătos, atât on-site cât și on-line, în școlile și liceele din regiunea Moldovei. 

În cadrul acțiunilor de conștientizare a importanței prevenției obezității, s-au formulat o serie de recomandări specifice privind un stil de viață sănătos la vârsta copilăriei, care includ: 

1. Reducerea consumului de băuturi îndulcite cu zahăr – un consum mare de băuturi îndulcite cu zahăr (băuturi carbogazoase, băuturi sportive și băuturi din fructe) este asociat cu o creștere mai mare a greutății la copii și adulți. American Heart Association recomandă să nu se consume mai mult de 25 g (6 lingurițe) de zahăr în fiecare zi. Consumul de băuturi sportive și băuturi energizante este descurajat la copii și adolescenți. Sucul de fructe este un substitut slab pentru fructele întregi din cauza conținutului ridicat de zahăr și calorii.
2. 60 de minute pe zi de activitate fizică moderată până la intensă – exercițiile aerobice, în special cele cu o durată de 60 de minute, sunt asociate cu îmbunătățirea greutății corporale la tineri. De asemenea, sunt asociate cu profiluri mai bune ale metabolismului glucozei.
3. Reducerea comportamentului sedentar – definit în general prin reducerea timpului petrecut în fața ecranului, a demonstrat în mod constant o ameliorare a valorilor IMC. Se recomandă ca pentru copiii cu vârsta sub 18 luni să nu se utilizeze dispozitive media, pentru categoria 2-5 ani o limită de o oră, iar pentru cei mai mari să existe un plan monitorizat de părinți, cu scopul unei utilizări adecvate.
4. Evitarea săritului peste micul-dejun – lipsa micului dejun în rândul copiilor este asociată cu supraponderabilitatea și obezitatea, precum și cu o calitate inferioară a aportului alimentar pe parcursul zilei.
5. Dieta tip „semafor” – alimentele sunt împărțite în 3 grupe principale în funcție de culori – culoarea verde: alimente care conțin mai puțin de 20 de kcal per porție; culoarea galben: alimente de bază care asigură mare parte a substanțelor nutritive; culoarea roșu: alimente foarte bogate în grăsimi și carbohidrați (prăjeli, dulciuri și băuturi carbogazoase dulci). Această abordare de predare a unei alimentații sănătoase s-a dovedit a fi un succes constant în contextul unor programe de sănătate publică, în care furnizori experimentați ajută familiile să învețe și să utilizeze dieta.
6. 5-2-1-0 – acest mesaj este considerat simplu, memorabil și fezabil. Fiecare componentă a mesajului 5-2-1-0 se aliniază cu o recomandare sau cu o linie directoare majoră: 5 fructe și legume pe zi, 2 ore sau mai puțin petrecut în fața ecranelor, 1 oră sau mai mult de activitate fizică moderată până la intensă, 0 (sau aproape deloc) pentru băuturi îndulcite cu zahăr.
7. Utilizarea activității fizice pe ecran (exergames) – jocurile video care necesită activitate fizică pot reduce greutatea corporală a copiilor. Jucătorii pot atinge niveluri de activitate fizică de intensitate ușoară până la moderată în timpul unui exergame, în special în cazul jocurilor care implică mișcări ale întregului corp.
8. Durata somnului, adecvată vârstei – obezitatea este asociată cu o durată mai scurtă a somnului, iar asocierea pare să fie determinată de creșterea consumului de calorii, de scăderea activității fizice din cauza oboselii și de potențialele modificări hormonale și metabolice (creșterea cantității de grelină și scăderea cantității de leptină, ceea ce duce la foame).

Referințe bibliografice: 

[1] Fanzo, J., Hawkes, C., Udomkesmalee, E., Afshin, A., Allemandi, L., Assery, O., Baker, P., Battersby, J., Bhutta, Z., Chen, K., et al. 2018 Global Nutrition Report. London, UK: Global Nutrition Report
[2] The European Health Report 2021. Taking stock of the health-related Sustainable Development Goals in the COVID-19 era with a focus on leaving no one behind. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe; 2022
[3] Lin X and Li H (2021). Obesity: Epidemiology, Pathophysiology, and Therapeutics. Front. Endocrinol. 12:706978
[4] Popkin, BM, Ng, SW. The nutrition transition to a stage of high obesity and noncommunicable disease prevalence dominated by ultra-processed foods is not inevitable. Obesity Reviews. 2022; 23( 1):e13366