Recent, pe o platformă dedicată comunităţii medicale, am citit, și m-a frapat, o frază care amintea „excesul de tutun” printre alte posibile cauze de cancer, precum poluarea sau alimentaţia. Am citit de două ori pentru că am crezut că este vorba de o problemă de reproducere a declaraţiei. Nu, nu era, din păcate.

Dintr-odată am început să mă gândesc la reverberaţiile induse în presă și în mintea oamenilor când citesc o astfel de informaţie. Mi-am amintit și vechile reclame, unde tutunul doar dăunează, care au rezistat mult timp pe bulevardul de la Casa Poporului și până la Piaţa Alba Iulia. Ulterior, în multe locuri au fost înlocuite cu „Tutunul ucide”, dar și acum mai persistă, rătăcite, aceste afirmaţii sub formă de reclamă.

Realitatea contrazice vorbele

Sigur că, de-a lungul anilor, concernele de ţigări ne-au dat tot felul de asigurări: că nu există dependenţă, că ţigările convenţionale nu induc cancer, că aceste companii sunt preocupate de sănătatea consumatorului, oferind filtre performante și lansând pe piaţă ţigări light și superlight. Dar, de decenii, realitatea din spitale contrazice de nenumărate ori această acţiune riscantă de a consuma în exces sau normal (în opinia mea, în cazul tutunului, expresia „consumator normal” ar trebui desfiinţată).

Sigur, cel care fumează două pachete pe zi vine mai repede la doctor, iar la vârste tinere face o formă de cancer adesea cu evoluţie rapidă. La fel de bine, și un fumător moderat sau unul pasiv poate avea o malignitate indusă de tutun. Asta explică de ce, pe mapamond, la capitolul decese anuale, din opt milioane asociate fumatului, avem șapte milioane prin fumat activ și un milion prin fumat pasiv.

Noi forme de a propaga fumatul

Nu întâmplător, acum, industria tutunului a ales o altă cale: ţigara electronică și tutunul încălzit. Este o nouă modalitate de a induce consumatorului senzaţia de liniște – că poate continua consumul de tutun cu produse care sunt mai puţin dăunătoare.

Astfel, se uită că principalul element în viaţa unui individ responsabil, stăpân pe organismul lui, este de a nu-i face rău. Și acum ni se dau asigurări de către unii specialiști că ţigara electronică este o variantă bună. Chiar se merge mai departe, creându-se o competiţie în ceea ce privește siguranţa utilizării tutunului încălzit.

Lumea medicală a fost scindată inclusiv în ţara noastră. Ni se dau asigurări că pentru dentiţie este mai bună ţigara electronică sau că aceasta este cea mai bună variantă în ceea ce privește sevrajul creat de renunţarea la ţigara convenţională.

Probabil că acești specialiști români nu au citit ultimele articole care demonstrează impactul ţigării electronice asupra dentiţiei, bolilor cardiovasculare etc.

Nimeni nu vorbește de consumul dual, de riscul de întoarcere la ţigara tradiţională, de lista de boli induse sau de drumul început de adolescent cu aceste noi produse și sfârșit cu alte tipuri de consumuri ucigătoare. Nu avem dreptul să uităm că aceeași industrie care vorbește despre „harm reduction” continuă să vândă cu succes ţigările convenţionale.

Teorie fără practică nu se poate

Poate că nu aș fi vorbit despre această afirmaţie, într-un fel iresponsabilă, legată de excesul de fumat, dacă nu era agăţată de o altă știre: „conform unui studiu la nivel european, rata mortalităţii evitabile prin prevenţie și a mortalităţii prin cauze tratabile poziţionează România în top trei.

Specialiștii din domeniul sănătăţii spun că există o nevoie urgentă de a îmbunătăţi promovarea prevenţiei, a îngrijirii personale și a unui stil de viaţă sănătos”. E foarte frumos spus, dar atât timp cât nu există voinţă politică, atâta vreme cât ONG-urile și asociaţiile profesionale nu sunt ascultate și nu se concepe un plan de prevenţie pe termen lung cu fonduri alocate corespunzător pentru prevenirea debutului ca fumător – indiferent de produse noi sau vechi –, toate aceste afirmaţii rămân fraze, pe care cineva le îmblânzește cu mare grijă, ca să existe. Iar punerea în practică va rămâne în suferinţă.

La fel se va întâmpla și atâta vreme cât fumătorul nu este susţinut, încurajat să renunţe la tutun prin programe coerente, bine finanţate, și atât timp cât timp legislaţia și taxarea nu sunt actualizate și pentru ţara noastră la nivelul anului 2023.

De altfel, dacă ne uităm în școlile românești, în afară de recrudescenţa consumului de ţigară electronică și de tutun încălzit, au apărut alte ameninţări importante – de la droguri la acele „pouches” de nicotină. In facto nu mai există timp pentru amânarea unor iniţiative decisive, radicale pentru menţinerea unei naţiuni sănătoase.