Newsflash
Hi-tech & Gadgets Interviuri

Medicina modernă nu poate funcţiona fără tehnologie

de Florentina Ionescu - dec. 22 2023
Medicina modernă nu poate funcţiona fără tehnologie

Cele mai multe dintre problemele tehnologice din unitățile sanitare sunt legate, în esenţă, de un deficit de ingineri în spitalele românești, crede Elena Ovreiu.

[Elena Ovreiu, foto sus, a doua din stânga]


Iarna aceasta am vorbit cu fondatoarea și președinta conferinţei de tehnologie medicală SSIMA, Elena Ovreiu. Ne-a prezentat perspectiva ei asupra inovaţiei în sănătate la nivelul  României. În 2023, ea a fost prezentă pe scena TEDx Constanţa*, în calitate de CEO și cofondator al hubului BIOdyssey. Tot în 2023, a susţinut o prezentare despre transformarea digitală a sistemului de sănătate din ţara noastră în faţa managerilor celor 19 spitale administrate de Primăria Municipiului București, prin ASSMB**.

Despre ce le-aţi vorbit managerilor spitalelor bucureștene în cadrul mesei rotunde din septembrie?
Masa rotundă organizată de ASSMB pentru managerii celor 19 spitale sub administrare a reprezentat o oportunitate de a discuta strategiile optime în abordarea procesului de digitalizare a unităţilor medicale. În timpul întâlnirii, am subliniat importanţa stabilirii unui plan detaliat de digitalizare la nivelul fiecărui spital. Prima etapă crucială în acest demers constă în evaluarea exhaustivă a situaţiei actuale în ceea ce privește infrastructura IT și sistemele informatice ale fiecărui spital. Această analiză detaliată va furniza o imagine clară asupra punctelor forte și a potenţialelor vulnerabilităţi care trebuie abordate în procesul de digitalizare.

Care ar fi pasul următor? 
Următorul pas esenţial este să conturăm direcţia spre care ne îndreptăm în termeni de digitalizare pe termen mediu. Aceasta implică stabilirea unor obiective realiste și cuantificabile, adaptate specificităţilor fiecărui spital. În paralel, este important să identificăm tehnologiile necesare pentru a atinge obiectivele, asigurându-ne că acestea sunt potrivite pentru nevoile specifice ale fiecărui spital. Prin definirea clară a acestui plan de digitalizare, vom crea nu doar un cadru strategic, dar și un instrument practic pentru implementarea eficientă a tehnologiilor necesare. Aceasta va contribui la modernizarea sistemelor de sănătate, îmbunătăţind calitatea serviciilor oferite și eficienţa operaţională a spitalelor sub administrarea ASSMB.

E nevoie de o abordare cuprinzătoare

Ce ar trebui să știe managerii spitalelor despre o transformare digitală reușită?
Le-am subliniat necesitatea unui suport tehnic solid pentru a coordona eficient procesul de transformare digitală. Este esenţial să beneficieze de experţi tehnici cu abilitatea de a concepe un plan de transformare digitală adaptat specific pentru fiecare spital, ţinând cont de interesele și nevoile acestuia. 

Asistăm la o intensificare a evenimentelor axate pe inovaţia în domeniul sănătăţii, mai ales în urma pandemiei (...). Este firesc să dorim să dezvoltăm acest ecosistem, să educăm oamenii, să le oferim suport și să stimulăm inovaţiile la nivel local.

Specialiștii ar trebui să identifice și să implementeze cele mai adecvate tehnologii digitale pentru fiecare unitate medicală, să revizuiască și să optimizeze procesele existente. De asemnenea, să furnizeze educaţie și suport pentru personalul medical în adoptarea tehnologiilor digitale și sistemelor informatice și să ofere servicii de mentenanţă atunci când este necesar. Astfel, am subliniat importanţa unei abordări cuprinzătoare, de la planificare la implementare și susţinere continuă, în vederea unei transformări digitale reușite în sistemul de sănătate.

Ce reacţii aţi primit din partea mana­gerilor?
Managerii spitalelor din București manifestă un interes concret pentru digitalizare. Iar mulţi dintre ei sunt implicaţi activ în căutarea soluţiilor potrivite pentru a transforma digital instituţiile pe care le coordonează. Este important să subliniem că ASSMB susţine și încurajează acest demers, expunând managerii la tipul acesta de evenimente și întâlniri unde sunt discutate astfel de subiecte. Este evident că toţi au identificat necesitatea unui suport tehnic adecvat în acest proces de modernizare.

Unde se situează România în ceea ce privește inovaţia în sănătate?
România este încă în urmă faţă de ţările dezvoltate în ceea ce privește inovaţia în sistemul de sănătate. Cu toate acestea, se observă eforturi susţinute pentru reducerea acestui decalaj prin organizarea unui număr tot mai mare de evenimente, programe de antreprenoriat, alocarea de fonduri de investiţii specializate în sănătate și creșterea numărului de start-upuri în domeniu.

Cât de mult credeţi că ajută sesiunile dedicate tehnologiilor medicale?
Un număr considerabil de conferinţe știinţifice medicale au inclus în programele lor, în ultimii ani, sesiuni dedicate tehnologiilor medicale. Această evoluţie reprezintă o confirmare a faptului că medicina modernă nu mai poate funcţiona eficient fără a integra tehnologia. Atunci când am demarat conferinţa de inovaţie în tehnologie medicală în 2015 (SSIMA – n.red.), ea se număra printre puţinele evenimente care abordau această temă. În prezent, observ că discuţiile despre tehnologiile medicale devin tot mai frecvente, o evoluţie absolut fantastică.

Deficit de ingineri în spitale

La TEDx Constanţa, Elena Ovreiu le-a vorbit celor prezenţi în sală despre cele mai mari absenţe din sistemul medical românesc: lipsa unui sistem informatic eficient, verificarea deficitară a echipamentelor și instalaţiilor din spitale, întârzierile foarte mari în repararea echipamentelor medicale. Toate acestea, spune interlocutoarea mea, sunt legate de marea problemă pe care o are sistemul nostru de sănătate: deficitul de ingineri în spitale.

„În prezentarea mea de la TEDx Constanţa am intrat, pe rând, în rolul a trei personaje diferite și am povestit cum se confruntă fiecare dintre cele trei personaje cu această lipsă”, povestește Elena Ovreiu. Ea a fost mai întâi pacientul care merge la medic cu dosarul cu istoricul medical, plin cu zeci de analize, fișe de externare, reţete. Apoi a intrat în rolul medicului de pe secţia de terapie intensivă care merge la spital în fiecare zi cu teama că poate lua foc oricând. În cele din urmă, tânăra a intrat în rolul managerului de spital care așteaptă luni de zile ca un echipament să fie reparat – o reparaţie care durează uneori doar zece minute – „din cauza lipsei de ingineri și suport tehnic în spitale”. 

Elena Ovreiu, pe scenă la TEDx Constanţa 

Program care încurajează inovaţia și antreprenoriatul
 

În încheiere, am vrut să aflu de la Elena Ovreiu unde se situează BIOdyssey, hubul de inovaţie în sănătate lansat în 2022. BIOdyssey a finalizat un program-pilot în vara acestui an, program axat pe familiarizarea participanţilor cu o metodologie de inovare provenită din Israel, actualmente adoptată în numeroase companii la nivel global. În prezent, se lucrează la dezvoltarea altor programe din cadrul aceluiași hub dedicate promovării inovaţiei și antreprenoriatului în domeniul HealthTech din România. 

„BIOdyssey a oferit sprijin celor interesaţi de inovare și de demararea unui start-up în domeniul HealthTech. În cadrul acestui program, desfășurat din noiembrie până în iunie, au avut loc atât cursuri și workshopuri hands-on, cât și sesiuni de brainstorming, ideare și prezentări. Evenimentele au fost organizate atât online, cât și în persoană, beneficiind de prezenţa unor speakeri din Israel și SUA, special invitaţi pentru acest program”, a declarat Elena Ovreiu. 

Participanţii au fost grupaţi în echipe pe parcursul programului, având ca scop identificarea și validarea unei nevoi sau a unei probleme/idei în sistemul medical. Această problemă sau idee a fost apoi supusă unui proces de ideare, iar rezultatul va fi transformarea ei într-un start-up. Programul-pilot din cadrul BIOdyssey a oferit îndrumare în acest proces, ghidând participanţii de la identificarea problemei până la găsirea unei soluţii.

La finalul programului-pilot, echipele formate au prezentat ideile în cadrul unei sesiuni de demo, în faţa unor experţi internaţionali renumiţi. „Cu o parte dintre aceste echipe lucrăm în continuare”, a adăugat Elena Ovreiu. Au fost propuse, astfel, idei inovatoare în domenii precum managementul diabetului sau al bolilor oncologice, soluţii pentru dermatologie, reabilitare și gestionarea stresului. La finalul programului, șapte echipe au completat procesul, prezentând ideile sau problemele identificate și oferind soluţii tehnice pentru a aborda aceste nevoi în cadrul evenimentului intitulat Demo Day.



*https://www.youtube.com/watch?v=2udyxkR3JH8
**Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe